Știință vs. experiență holistă

 

Să nu polarizăm în tabăra științifică și în tabăra anti-știință:

susțin tabăra fără tabere

Lissa Rankin, MD

Pesto de leurdă

PESTO DE LEURDĂ

100% Raw-Vegan

Suntem înainte de ultima săptămână de post, în Duminica Floriilor.

Astăzi este și dezlegare la pește, ceea ce așteaptă și la mine să fie pregătit mai târziu, pentru masa de seară.

Dar pentru că de vreo 2 săptămâni îmi tot propun să fac o rețetă de pesto primită de la o bună pritenă, Adina, dar nu sosea monetul potrivit, astăzi s-a ivit oportunitatea.

Fiind pe bază de leurdă, am luat 2 legături zdravene din piață. Acum a mai crescut, nu mai este așa mică, ca la mijlocul lunii martie, a.î. reușești să faci mai repede cantitatea necesară.

Am trecut și pe la plafar de am cumpărat un plic de drojdie inactivă, pentru a înlocui parmezanul din rețeta dragii mele prietene. Cum spuneam în postările anterioare nu mai consum lactate.

Cu o zi înainte l-am rugat pe tata să îmi spargă nuci, cât să umplu o cană de 250 gr.

Din bucătăria mea nu lipsesc niciodată semințele crude: miez de dovleac, caju, alune de pădure, migdale. Între mese ronțăi câte o mână din toate cele, diversificat. 

Am luat sticla de ulei lângă mine și am început mixul.

Întâi am bătut semințele până s-au sfărâmat aproape de tot, apoi am început să adaug leurda tăiată ca să nu obosesc robotul. Pentru a ajuta pasta să se formeze am pus ulei de măsline, apoi am adăugat zeama de la o lămâie stoarsă. La un moment dat mi-am amintit că am și tahini în frigider și am adăugat o lingură. Am pus sarea și restul de condimente care mi-au venit la îndemână în acel moment.

Cam după 30 de minute de mixaj (cu o pauză de 10 minute între, ca să nu omor  motorul), am obținut 3 borcănele și jumătate de pesto. A ieșit o pastă super gustoasă, de îți vine să o mănânci goală. 

Totusi, o voi folosi ca dressing la diverse, întrucât este destul de grăsoasă. 

Vă las și cantitățile mai jos, orientativ.

250 g leurdă

100 g drojdie inactivă

o lămâie stoarsă

400 gr semințe: nucă, migdale, alune, caju, semințe de dovleac

1 lg tahini (pastă de susan)

100-200 ml ulei

sare, piper, condimente după gust (curry japur, turmeric, condimente chinezești) 

 Poftă bună!

Ce spun oamenii de știință

 

Vitamina K poate fi utilă

pentru persoanele cu risc de demență

Noile cercetări la șobolani evidențiază beneficiile cognitive ale vitaminei K, care poate fi găsită în verdețurile cu frunze.

Demența este o afecțiune care impactează funcționarea cognitivă.

Simptomele pot include pierderea memoriei și a capacității de a funcționa într-un mod care poate interfera cu calitatea vieții.

Într-un nou studiu pe rozătoare, oamenii de știință au studiat modul în care vitamina K poate afecta abilitățile cognitive ale șobolanilor mai în vârstă.

Cercetătorii au aflat că vitamina are potențialul de a îmbunătăți abilitățile cognitive.

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, riscul de a dezvolta demență crește. Demența este termenul dat unui grup de boli, dintre care cea mai frecventă este boala Alzheimer, care afectează milioane de oameni.

În prezent, nu există un remediu pentru demență; cu toate acestea, sunt disponibile unele medicamente care pot ajuta cu simptomele. În plus, cercetătorii continuă să caute modalități fie de a reduce severitatea simptomelor, fie de a preveni progresarea bolii la fel de rapid.

Un nou studiu de la Universitatea AlMaarefa din Arabia Saudită indică faptul că vitamina K poate ajuta la protejarea împotriva „deteriorării cognitive”. Noul studiu, care a fost prezentat la întâlnirea de biologie experimentală din 5 aprilie 2022, a testat administrarea unui supliment de vitamina K la șobolani.

 

O privire asupra demenței

Potrivit Asociației Alzheimer, demența „este un termen general pentru pierderea memoriei, a limbajului, a abilităților de rezolvare a problemelor și a altor abilități de gândire care sunt suficient de severe pentru a interfera cu viața de zi cu zi”.

Se crede că boala Alzheimer este rezultatul acumulării de proteine ​​anormale în creier, numite plăci de amiloid. Acestea pot opri celulele creierului să semnaleze la fel de bine ca înainte și le pot deteriora.

 Există și alte tipuri de demență, iar demența vasculară este considerată a fi cauzată de fluxul sanguin redus către creier, care poate deteriora și celulele creierului.

Conform celor mai recente date de la Asociația Alzheimer, persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste au cel mai mare risc de a dezvolta demența Alzheimer. Asociația raportează că 6,5 milioane de oameni au în prezent această formă specifică de demență în Statele Unite.

Unele semne și simptome ale demenței enumerate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) includ:

• ·        uitarea numelui celor dragi
• ·        schimbări de dispoziție
• ·        incapacitatea de a-și aminti vechile amintiri
• ·        dificultăți în a îndeplini sarcinile
• ·        dificultăți în comunicare

Deși nu există un remediu pentru demență, există unele medicamente și terapii care pot ajuta în privința simptomelor, cum ar fi donepezil, galantamina și rivastigmină.

 

Informații despre vitamina K

Este important să luați multe tipuri diferite de vitamine și minerale pentru a menține sănătatea. O vitamina care joacă un rol atât în ​​sănătatea creierului, cât și a oaselor este vitamina K, care se găsește adesea în legumele cu frunze verzi.

Profesorul Mohamed El-Sherbiny, autorul principal al studiului, a vorbit cu Medical News Today și a explicat de ce vitamina K este importantă.

„Procesul de îmbătrânire este asociat cu deteriorarea funcțiilor creierului”, a spus prof. El-Sherbiny. „Vitamina K este o vitamină naturală solubilă în grăsimi... protejează creierul de dezvoltarea bolii Alzheimer.”

Prof. El-Sherbiny este profesor de anatomie la Universitatea AlMaarefa.

Ibrahim M. El-Sherbiny

 „Există o cantitate zilnică recomandată pentru vitamina K, care variază în funcție de vârstă”, a continuat prof. El-Sherbiny.

„Consumarea unor cantități adecvate de legume și fructe este satisfăcătoare pentru a menține nivelurile normale de vitamina K. Cu toate acestea, sunt disponibile și suplimente pentru a înlocui sursele naturale în caz de incapacitate de a le consuma.”

 

Studiu vitamina K/demență

Deoarece vitamina K poate afecta funcționarea creierului, cercetătorii din acest studiu au vrut să vadă cum afectează funcționarea cognitivă la șobolani.

Cercetătorii au efectuat un studiu de 17 luni pe șobolani. Un grup a primit un supliment de vitamina K, iar celălalt nu.

Cercetătorii au administrat Menaquinone-7 (MK-7), despre care autorii notează că „este o formă majoră de vitamina K2”.

Șobolanii au trecut printr-o serie de teste de funcționare cognitivă pe parcursul studiului. Potrivit autorilor, ei au testat „pentru a evalua nivelul cognitiv, comportamentul anxios și depresiv”.

Până la sfârșitul studiului, șobolanii care au primit suplimente de vitamina K au avut niveluri reduse de tulburări cognitive, depresie și anxietate. În plus, autorii notează că acești șobolani au experimentat „memorie spațială și capacitate de învățare îmbunătățite”.

„Vitamina K2 a demonstrat un impact foarte promițător în împiedicarea schimbărilor comportamentale, funcționale, biochimice și histopatologice legate de îmbătrânire în creierul îmbătrânit senil”, spune prof. El-Sherbiny.

Prof. El-Sherbiny a declarat că acest studiu arată cât de importantă este monitorizarea nivelului de vitamina K la persoanele cu risc de demență.

„Cele mai importante implicații sunt acordarea atenției vitaminei K la populația în vârstă și relația acesteia cu Alzheimer și alte boli neurologice legate de vârstă.”

Rădăcina secretă a oboselii tale mentale și fizice

 

Rădăcina secretă a oboselii tale mentale și fizice

un articol de Dr. Lissa Rankin

medic certificat și expert în sănătate integrativă

 

Când ești lipsit de somn în mod cronic, este de înțeles să fii obosit. La urma urmei, corpul este echipat să se apuce să facă tot felul de lucrări de auto-vindecare și anti-îmbătrânire în timp ce dormi, iar dacă nu dormi suficient de mult, te vei simți obosit a doua zi.

Totuși sunt oamenii care dorm șapte până la opt ore pe noapte și se simt obosiți tot timpul.

Sunt foarte mulți cei care urmează diete vegane, se antrenează cu antrenori personali, au luat o duzină de medicamente, au meditat, au făcut yoga și au primit îngrijiri medicale nu numai de la cei mai buni doctori, ci și de la naturopat, acupuncturist, sau terapeut.

 

Deci de ce sunt atât de epuizați tot timpul?

Iată două întrebări pe care ar trebui să și le pună toată lumea obosită.

Pentru că sunt atât de puține soluții medicale pe care să le oferi acestor pacienți care suferă de insomnie cronică (dar de altfel perfect sănătoși), am început pur și simplu să le pun întrebări. Am încercat să sap adânc în viețile lor și am ajuns să-mi schimb formularul de primire a pacienților într-o cercetare profundă de 10 pagini pentru a afla despre cine erau pacienții mei de fapt.

Perspectivele dezvăluite atât mie, cât și pacientului, au început să schimbe lucrurile. Întrebări precum „La ce spune corpul tău „Nu”?” sau „De ce are nevoie corpul tău pentru a se vindeca?” a dat niște răspunsuri destul de șocante.

Am primit răspunsuri precum: „Corpul meu spune nu afacerii mele. Trebuie să renunț la slujbă.” „Corpul meu spune nu căsniciei mele toxice. Trebuie să-mi părăsesc soțul.” „Nu știu de ce, dar toate simptomele mele dispar când merg în acel oraș. Trebuie să mă mut acolo.”

De cele mai multe ori, se trezea mintea lor rațională și spuneau: „Stai, dar nu pot face asta!” Dar unii dintre ei au îndrăznit și au decis să urmeze ceea ce le-a prescris intuiția lor. Astfel au început să-și recapete energia, dar au observat, de asemenea, rezolvarea altor simptome cronice, cum ar fi durerea cronică sau simptomele gastrointestinale sau alergiile severe.

 

Fiziologia auto-vindecării

Din acest experiment, dar și din cercetările ulterioare, am observat că organismul este echipat cu mecanisme naturale de auto-reparare care sunt active numai atunci când sistemul nervos este în modul parasimpatic sau în răspuns de relaxare. Cu toate acestea, în 70 la sută din timp, corpul este în răspunsul la stres de „luptă sau fugi”, care se activează atunci când sistemul nervos este în modul simpatic. Având în vedere că omul obișnuit se confruntă cu peste 50 de răspunsuri la stres pe zi, nu este de mirare că mecanismele naturale de auto-vindecare ale corpului se strică și oamenii se îmbolnăvesc și obosesc.

Cu o mulțime de hormoni de stres care plutesc în jurul fluxului sanguin, corpul tău arde energie suplimentară atunci când ar trebui să se restabilească și să se relaxeze. Așa că nu numai că te simți obosit, dar îți și expui corpul la pericol de îmbolnăvire.

Indiferent dacă te lupți din cauza oboselii, a unei boli autoimune, a unui sindrom de durere cronică, cum ar fi fibromialgia, sau a durerii cronice de spate, a unei tulburări gastrointestinale precum sindromul de colon iritabil, a bolii cronice Lyme sau a oricărei afecțiuni care nu tinde să răspundă bine la terapia medicală convențională, abordarea cauzei care stă la baza răspunsului tău la stres, ar putea fi biletul pentru sănătate.

 

Cum să activezi auto-vindecarea corpului

Îți poți antrena corpul să petreacă mai mult timp în răspunsul de relaxare, abordând factorii de stres subiacenți din viața ta.

Fă asta întrebându-te: „Ce te-a predispus la acel simptom sau boală în primul rând? Care este adevăratul motiv pentru care mecanismele tale de auto-reparare s-au defectat?” Vezi ce apare. Poate că este timpul să renunți la slujba ta care te secătuiește de energie, să-ți închei căsnicia, să găsești un grup de suflete, să rezolvi problemele de abandon din copilărie sau să-ți urmezi adevărata chemare.

Aprofundarea cauzelor fundamentale ale oboselii sau a oricărei alte boli poate fi o provocare, dar poate duce și la un remediu. Știu. Am văzut. Toată energia pe care o consumi în răspunsul la stres poate fi canalizată către auto-reparare, lăsându-te împrospătat și să te simți vital, calm și plin de energie.

Ce spun oamenii de știință

 

Sănătatea adolescenților

8 sfaturi pentru sănătatea în copilărie și adolescență

 

Copilăria și adolescența sunt printre cele mai importante etape ale vieții oricărei persoane. Și deși acest lucru nu este probabil o noutate pentru tine, merită să parcurgi acest material. Volumul de creștere și dezvoltare pe care îl experimentează corpul în acesastă perioadă de timp este uluitor. Cu alte cuvinte, corpul trece prin transformări semnificative în timpul copilăriei și adolescenței.

În timpul copilăriei și adolescenței, corpul este în continuă schimbare. Schimbările vin atât de rapid încât poate fi dificil să monitorizezi sănătatea copilului tău – atât fizic, cât și mental. Fie că ești un părinte care caută sfaturi despre sănătatea copilului tău fie că ești un adolescent care dorește să citească despre schimbările din corpul său, ai ajuns la locul potrivit! La urma urmei, ce loc mai bun pentru a începe decât elementele de bază?

Îți prezentăm mai jos unii dintre cei mai importanți (și interesanți) factori despre sănătatea copilăriei și a adolescenței.

 

1. Un metabolism rapid nu înseamnă că poți uita de o alimentație corectă:

Adulții se plâng adesea că metabolismul încetinește odată cu vârsta. Adică, pe măsură îmbătrânește, organismul devine mai puțin rapid și mai puțin eficient în a descompune alimentele și a le transforma în energie. Așadar, în timp ce copiii și adolescenții pot – și o fac adesea – să mănânce patru boluri de paste fără consecințe imediate, aceeași cantitate de mâncare ar putea avea efecte de durată asupra unui adult (și asupra taliei sale).

Acest fapt îi face pe mulți să creadă că copiii, în special adolescenții, pot mânca aproape orice, menținându-și sănătatea. Din păcate, acest lucru nu este tocmai adevărat. Copiii și adolescenții pot mânca multă mâncare, dar asta pentru că organismul crește mult. Asta înseamnă că necesită multă energie. Și pentru a-i oferi energia de care are nevoie, o alimentație bună este cheia.

 

Elementele de bază ale unei bune nutriții rămân aceleași de la copilărie până la vârsta adultă: ar trebui să te străduiești să mănânci o dietă bine echilibrată, care să includă multe fructe și legume proaspete, cereale integrale, grăsimi pe bază de plante și proteine ușoare.

 

2. Adolescenții și copiii ar trebui să evite băuturile pentru adulți – și nu doar alcoolul:

Este de la sine înțeles, copiii și adolescenții nu ar trebui să bea alcool. În timp ce creierul este încă în curs de dezvoltare, consumul de alcool poate avea consecințe negative de durată. Acestea fiind spuse, băuturile alcoolice nu sunt singurele băuturi care trebuie ținute departe de adolescenți.

Începând cu 2014, CDC a raportat că 73% dintre copii consumă zilnic cofeină. În timp ce copiii sub 12 ani ar trebui să evite consumul total de cofeină, adolescenții pot bea cantități mici de cofeină fără a le afecta sănătatea. Iată unde este problema: cantitatea de cofeină pe care adolescenții o consumă depinde de ceea ce beau. Băuturile energizante sunt populare printre adolescenți, consumând astfel cantități mari de cofeină..

Adolescenților cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani li se recomandă să nu consume mai mult de 100 de miligrame (mg) de cofeină în fiecare zi - aproximativ o ceașcă tare de cafea. Unele băuturi energizante conțin o cantitate triplă de cofeină într-o doză. Și mulți adolescenți beau mai multe băuturi energizante pe zi. Nu trebuie să fii bun la matematică pentru a ști că este cu mult peste limita recomandată.

Deci, de ce contează asta? Copiii și adolescenții sunt fizic mai mici decât adulții, așa că simt efectele cofeinei mult mai puternic decât, să zicem, majoritatea oamenilor care lucrează la birou. În plus, creierul adolescenților încă se dezvoltă și se maturizează. De asemenea, cofeina poate perturba ciclurile de somn ale adolescenților, iar somnul este un factor crucial pentru dezvoltarea creierului. În cazuri extreme, consumul excesiv de cofeină poate chiar să pună în pericol inimile adolescenților.

3. Somnul este un aspect vital al sănătății și bunăstării adolescenților:

Întreabă pe aproape oricine cât de mult ar trebui să dormi și probabil că îți vor da același răspuns: opt ore. Și în timp ce opt ore este un ghid bun pentru adulți, cantitatea de somn recomandată pentru adolescenții sănătoși este între opt și 10 ore.

Între cerințele de la școală, muncă, prietenii și alte relații, poate fi greu pentru adolescenți să acorde prioritate somnului. Dar iată de ce este recomandat să o facă: somnul joacă un rol important în aproape toate procesele și funcțiile neurologice - memorie, evaluarea riscurilor, procesarea inputului senzorial. În plus, în adolescență creierul tău încă se dezvoltă și face conexiuni neuronale. Este crucial să dormi suficient pentru a permite realizarea acestor conexiuni.

 

4. Crema de protecție solară nu este o glumă:

Deși par nesemnificative arsurile solare în această perioadă, ele pot avea un impact de durată asupra sănătății tale. Expunerea excesivă la soare – fie că este vorba de arsuri solare frecvente, arsuri solare extreme sau chiar prea multă bronzare – poate duce la îmbătrânirea prematură a pielii. Aceasta înseamnă o apariție timpurie a ridurilor și, în unele cazuri, un risc crescut de probleme ale pielii.

Acest lucru nu înseamnă să nu te expui la soare. Poți în continuare să mergi la plajă, la piscină sau să faci o plimbare lungă într-o zi însorită - trebuie doar să porți protecție solară. Și nu orice protecție solară. Cu cât ratingul SPF este mai mare, cu atât mai bine.

Ca orientare, 15 SPF este potrivit pentru purtarea zilnică, dar pentru perioade lungi de expunere la soare, ar trebui să urmărești să porți protecție solară cu SPF 30 sau mai mare. Și nu uita să aplici la fiecare două ore, după cum este necesar!

 

5. Ai grijă de urechile tale:

Sănătatea urechii poate părea un subiect ciudat despre care să vorbim, dar nu este o glumă. Și este unul dintre aspectele cele mai frecvent neglijate ale sănătății adolescenților. Odată cu proliferarea smartphone-urilor, a căștilor, a playerelor mp3 și a altor gadgeturi la prețuri accesibile, practic toată lumea poate asculta muzică oriunde.

Acesta nu este neapărat un lucru rău. Dar iată care este problema: adolescenții și copiii (și chiar adulții) adesea nu înțeleg riscurile ascultării muzicii puternice pentru perioade prelungite de timp. Și, drept urmare, mulți adolescenți ascultă muzică la volum periculos de ridicat. Muzica tare prin căști va deteriora celulele din cohlee, crescând riscul de pierdere a auzului și tinitus (țiuit în urechi). Așa că ai grijă de urechile tale cât timp ești tânăr - în viitor vei fi recunoscător!

 

6. Adolescenții ar trebui să facă sport în mod regulat:

Când vine vorba de sănătatea adulților, exercițiul fizic constant este unul dintre aspectele cele mai des citate pentru un stil de viață sănătos. În mod similar, exercițiile fizice sunt un element vital al sănătății adolescenților.

Probabil ai întâlnit o varietate de sugestii pentru cât de mult exerciții ar trebui să facă adolescenții: 30 de minute pe zi, 30 de minute de șase ori pe săptămână, 60 de minute de trei ori pe săptămână - ai înțeles ideea. Dacă faci o medie a acestor diverse sugestii, iată concluzia: adolescenții ar trebui să facă undeva între 180 și 210 de minute de exerciții în fiecare săptămână. Acest lucru ar putea fi înnot, ciclism, mers la cursuri de dans, plimbarea câinelui - nu contează. Ceea ce contează este că îți accelerează ritmul cardiac.

În timp ce exercițiile fizice regulate te va ajuta să îți menții corpul sănătos, beneficiile nu sunt doar de natură fizică. Exercițiile fizice regulate îi pot ajuta pe adolescenți să-și regleze starea de spirit, să atenueze stresul și să doarmă mai bine. Toate acestea sunt aspecte importante ale sănătății adolescenților.

 

7. Sănătatea dentară este și ea importantă:

În adolescență, este ușor să te simți invincibil. Corpul tău își vindecă mai ușor majoritatea rănilor, iar creierul tău nu și-a dezvoltat pe deplin abilitățile de evaluare a riscurilor. Această combinație îi poate determina pe adolescenți să ia niște decizii neplăcute. Poate fi greu să vezi imaginea de ansamblu.

Când vine vorba de sănătatea dentară, totuși, totul ține de imaginea de ansamblu. Odată ce îți cad dinții de lapte, ai unii care să dureze tot restul vieții, așa că este important să ai grijă de ei. Întrebați adulții ce și-ar dori să fi făcut diferit în adolescență și la douăzeci de ani și mulți vor da același răspuns: și-ar fi dorit să fi avut mai multă grijă de dinții lor.

Sănătatea dentară nu trebuie să fie complicată, dar necesită consecvență. Asigurați-te că îi periezi și că folosești ața dentară cel puțin în fiecare seară și îți vei menține sănătatea orală înfloritoare pentru următorii ani.

 

8. Niciodată nu este prea devreme pentru a acorda prioritate sănătății mintale:

Una dintre cele mai comune concepții greșite despre sănătatea mintală este că numai adulții suferă de acest tip de probleme. În timp ce vârsta adultă timpurie este o perioadă foarte comună în care apar multe provocări de sănătate mintală, oricine, indiferent de vârstă, poate experimenta schimbări în sănătatea mintală. De fapt, unul din aproximativ cinci adolesceți are o tulburare de sănătate mintală diagnosticată.

Deci, ce înseamnă asta pentru tine? Indiferent dacă întâmpini sau nu provocări de sănătate mintală, niciodată nu este prea devreme să acorzi prioritate sănătății mintale. Pentru adolescenți, acest lucru ar putea însemna să ia o pauză de la rețelele sociale, să consulte un terapeut și, în unele cazuri, să ia medicamentele / suplimentele prescrise de persoana calificată să facă acest lucru.

 

Totul este să găsești ceea ce funcționează pentru tine și să nu aștepți până la vârsta adultă pentru a rezolva orice problemă.