Cum să ai grijă de sănătatea ta mintală
înainte de a izbucni criza
de Bonnie Evie
Gifford
& Kat Nicholls
Cu toții am auzit termenul de sănătate mintală, dar
mulți dintre noi confundăm problemele de sănătate mintală cu sănătatea mintală
și bunăstarea generală. Vă împărtășim șapte moduri simple prin care vă puteți
îngriji de bunăstarea mentală fără a aștepta ca stresul sau grijile să ajungă
într-un punct de criză.
Cu toții recunoaștem că avem sănătate fizică. Știm
că trebuie să avem grijă de corpul nostru pentru a ne simți bine și sănătoși.
Este ciudat că mulți dintre noi nu luăm în calcul și sănătatea mintală, ca
făcând parte din sănătatea fizică a omului.
De prea multe ori, nu ne oprim să luăm în
considerare sănătatea și bunăstarea noastră mentală și emoțională, până când nu
începem să vedem un impact negativ, fie că este vorba despre nivelul nostru de
stres, calitatea somnului sau capacitatea noastră de a menține o muncă
sănătoasă.
Sănătatea mintală se referă la cât de bine suntem
capabili să facem față suișurilor și coborâșurilor vieții. Când ne simțim rău
fizic, este posibil să avem simptome care dispar în câteva zile sau o
săptămână. Când ne simțim rău
mintal, simptomele pot fi mai greu de observat și adesea nu vor dispărea de la
sine.
Există o serie de lucruri pe care le puteți face
pentru a vă menține sănătatea mintală și bunăstarea în prim-planul modului în
care aveți grijă de dvs. – inclusiv să știți când este timpul să solicitați
ajutor și sprijin experților. Vă împărtășim șapte sfaturi simple pentru a vă
ajuta să începeți.
Cum să ai grijă de sănătatea ta mintală acum
1. Recunoaște-ți
sănătatea mintală și bunăstarea
Este o situație
care ni se întâmplă zi de zi. Gândește-te puțin: când a fost ultima dată când
cineva te-a întrebat cum ești? Cum le-ai răspuns? Sunt șanse să fi răspuns
automat: „Sunt bine, ce mai faci?” Sau poate „Nu mă pot plânge cu adevărat. Cum
au decurs lucrurile la tine?”
Este ușor să
respingem felul în care ne simțim cu adevărat, să presupunem că ceilalți
întreabă doar din politețe sau complezență socială sau să dorim doar să
prezentăm cea mai bună versiune posibilă a noastră celor din jurul nostru. Există
oameni cărora le pasă cu adevărat de cum te simți și de cât de bine te
descurci, care ar fi mai mult decât bucuroși să asculte sau să ofere o mână de
ajutor dacă te lupți.
Poate fi greu, dar
încearcă să faci un pas înapoi și să te întrebi: cum mă simt cu adevărat?
Evaluarea sentimentului general de bunăstare vă poate ajuta să înțelegeți toate
acele lucruri mărunte care ar putea să nu fi părut atât de importante, dar care
de fapt ar putea avea un impact mare asupra nivelului general de stres.
2. Identificați
semnele de avertizare
Când suntem în
mijlocul lucrurilor, poate fi dificil să identificăm semnele de avertizare că
nu toate pot fi atât de bine pe cât ar părea. Semnele și simptomele multor
probleme comune de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și stresul, pot fi
ușor de trecut cu vederea sau de respins.
Burnoutul a devenit
un cuvânt popular în mass-media, dar multe dintre semne și simptome pot fi ușor
de ratat. Epuizarea sau insomnia, problemele de concentrare sau uitarea
crescută, precum și nivelurile crescute de anxietate sau furie, pot fi toate
indicatori, alături de o serie de simptome fizice. Dacă ești îngrijorat că s-ar
putea să te confrunți deja cu epuizare, aceste modalități de a depăși epuizarea
te pot ajuta:
· Relaxare / tehnici de a rămâne conectat în prezent
· Exerciții fizice, yoga, etc.
· Un somn de calitate
· Suportul social
· Relațiile
· Terapii de relaxare
· Psihoterapie, etc.
3. Creați o rutină
de îngrijire de sine durabilă
Îngrijirea de sine
nu este egoistă. A ne face timp pentru a ne îngriji fizic și mental ne poate
ajuta să ne simțim mai pregătiți pentru a face față provocărilor vieții. În
timp ce mulți dintre noi s-ar putea simți vinovați că ne petrecem timp liber
pentru a ne relaxa și a face ceva care ne face plăcere, poate fi o parte vitală
a îngrijirii pentru propria noastră bunăstare.
Deși
mulți dintre noi s-ar putea gândi la lumânări, băi lungi și după-amieze
relaxate când auzim termenul de îngrijire de sine, acesta poate cuprinde mult
mai mult. O rutină de îngrijire de sine durabilă, de zi cu zi, poate include să
vă faceți timp pentru a fi activ, să vă asigurați că dormiți suficient sau să
petreceți timp cu un coleg la o cafea, în mod regulat.
Implicarea întregii
familii poate fi o altă modalitate de a vă încuraja să rămâneți la obiceiuri
pozitive în timp ce primiți sprijin de la cei din jur.
4. Explorați
terapii complementare și alternative
Modul în care ne
abordăm fiecare sănătatea și bunăstarea poate fi la fel de variat ca și
problemele pe care le întâmpinăm. Pentru unii oameni, adoptarea unei abordări
holistice le poate aduce beneficii fizic și emoțional - tratamentele se
concentrează adesea pe tratarea întregii persoane, mai degrabă decât pe
simptome specifice.
Dacă nu sunteți
sigur de tratamentele oferite de medicul dumneavoastră, ați încercat deja o
serie de opțiuni care nu au funcționat pentru dvs. sau sunteți în căutarea unui
tratament suplimentar care să completeze ceea ce încercați deja, terapiile
alternative ar putea fi demne de luat în considerare.
Dacă vă confruntați
cu stres, încercarea de presopunctură sau terapia bowen vă poate ajuta.
Aromaterapia poate ajuta cu o mare varietate de probleme, inclusiv anxietate,
insomnie și chiar durere cronică.
Hipnoterapia a
arătat, de asemenea, rezultate pozitive pentru numeroase probleme de sănătate
mintală și bunăstare. Discuția cu un hipnoterapeut clinic vă poate ajuta să
deveniți mai calm emoțional și fizic, să obțineți un somn mai bun sau chiar să
recunoașteți și să depășiți gândurile obsesive și comportamentele compulsive.
Nu există o modalitate corectă sau greșită de a căuta ajutor și sprijin.
5.
Ai grijă de mintea și corpul tău
Știm că îngrijirea
corpului nostru este importantă, dar poate fi ușor să uităm legătura dintre
bunăstarea noastră mentală și cea fizică. A fi activ ne poate ajuta să ne
simțim bine cu noi înșine și cu lumea din jurul nostru. Activitatea fizică
poate ajuta la protejarea împotriva anxietății, la combaterea simptomelor
depresiei ușoare și la creșterea stimei de sine.
Încadrarea în 150
de minute de activitate aerobă moderată în jurul unui program aglomerat poate
fi descurajantă. Dacă te lupți să folosești acel abonament la sală sau să
ajungi la parcul local, ar putea merita să te gândești să urmezi o clasă precum
pilates sau yoga. Prin angajamentul de a participa în mod regulat cu un prieten
(sau doi), acest lucru vă poate ajuta să vă oferiți un impuls suplimentar de
motivație și o rețea de sprijin de rezervă pentru acele momente în care știți
că vă veți simți mai bine după un antrenament.
O dietă echilibrată
și sănătoasă ne poate ajuta atât fizic, cât și psihic. Ne asigurăm că ceea ce
mâncăm este echilibrat ne poate ajuta să ne simțim mai puțin obosiți, să
gestionăm stresul și chiar să ne ajute cu simptomele depresiei.
6. Găsiți tehnici
de relaxare care vă sunt potrivite
Relaxarea este o
preferință foarte personală. O persoană mai introvertită poate considera că o
noapte cu o carte bună este exact ceea ce i-a recomandat medicul, în timp ce un
extrovertit se poate simți reîncărcat și împrospătat după o seară cu prietenii.
Explorarea diferitelor tehnici de relaxare te poate ajuta să identifici care
metode au cel mai mult beneficiu pentru tine.
Tehnicile de
mindfulness pot oferi o formă blândă de relaxare. De la respirație conștientă
și meditație, la colorare atentă, există multe moduri în care puteți aplica
atenția la locul de muncă, în timpul navetei și chiar în timp ce planificați
evenimente mari de viață.
Începerea unui
hobby vă poate permite să adăugați un moment de calm la rutina zilnică și poate
oferi o altă formă de relaxare. Grădinăritul și observarea păsărilor pot avea
un impact surprinzător de pozitiv asupra sănătății tale mintale, 80% dintre noi
declarând că ne simțim mai fericiți după ce am vizitat grădini. Dacă nu aveți
un teren pe care să-l numiți propriu, puteți obține în continuare multe dintre
beneficiile grădinăritului prin plante de casă și de birou.
7. Luați în
considerare să discutați cu un expert
Discuția cu un
terapeut calificat poate oferi șansa de a vă deschide despre ceea ce vă
îngrijorează într-un mediu sigur, fără judecată. Menținerea sentimentelor acumulate
ne poate face să ne simțim mai rău pe termen lung. Discuția cu un consilier /
psihoterapeut ne poate permite să ne deschidem cu o terță parte imparțială. Ne
poate ajuta să recunoaștem nu numai ceea ce ne poate cauza suferință, ci și să
ne dăm posibilitatea să rezolvăm problemele și să găsim soluții pe care altfel
nu le-am fi luat în considerare.
Dacă vă gândiți să
vorbiți cu un terapeut, consultați aceste cinci întrebări pe care ar trebui să
vi le puneți atunci când căutați un consilier sau, dacă nu sunteți sigur de ce
fel de ajutor ați putea avea nevoie, luați în considerare avantajele și
dezavantajele vorbirii cu un consilier.
Cele
cinci întrebări:
- Ce
mă face să mă simt confortabil?
Când oamenii se
gândesc la consiliere, ei tind să se imagineze într-un scenariu față în față
doar cu ei înșiși și cu consilierul. Deși aceasta este o opțiune populară, nu
este singura opțiune. Dacă nu vă simțiți confortabil să faceți acest lucru sau
nu puteți călători, vă recomandăm să luați în considerare consilierea online
sau telefonică. Aceste metode urmăresc să facă terapia accesibilă tuturor.
Poate doriți chiar
să luați în considerare terapia de grup, în care un consilier facilitează
întâlniri între grupuri de oameni care împărtășesc provocări similare.
2. Cum
identific problema pentru care am nevoie de ajutor?
Pentru unii oameni,
identificarea acestei necesități va fi clară și se va potrivi perfect cu o
problemă specifică de sănătate mintală, cum ar fi „anxietatea” sau „depresia”.
Pentru alții, însă, nu este atât de clar. Adevărul este că poate fi necesar să
discutați cu un consilier despre cum vă simțiți pentru a identifica de ce fel
de ajutor aveți nevoie. Alternativ, puteți încerca consiliere pur și simplu
pentru a vă ajuta să vă explorați, mai degrabă decât să „remediați” o problemă.
Dacă există o
preocupare specială pe care doriți să o abordați, poate merita să căutați un
consilier cu experiență/formare în acest sens. Acest lucru va depinde de natura
preocupării dvs., dar poate fi util să știți că, consilierul cu care vă
întâlniți înțelege bine ceea ce vă deranjează.
3. Există
un anumit „tip” de terapie pentru mine?
Există multe tipuri
diferite de terapii disponibile, de la terapia de acceptare și angajament (ACT)
și terapia cognitiv-comportamentală (CBT), până la terapii psihanalitice și
psihodinamice - dar cum îți dai seama care sunt acestea și care este potrivită
pentru tine? În multe cazuri, cel mai bine lași acest aspect în seama
profesioniștilor.
4.
Ar
trebui consilierul meu să fie calificat?
Termenul
„consilier” nu este protejat din punct de vedere legal, ceea ce înseamnă că din
punct de vedere tehnic oricine se poate numi consilier. Având în vedere acest
lucru, sunteți întotdeauna încurajat să verificați dacă consilierul pe care îl alegeți
este calificat corespunzător nevoilor dumneavoastră. Există sute de cursuri și
calificări pe care consilierii le pot urma pentru a-și îmbunătăți cunoștințele,
așa că poate fi greu să știi ce să cauți.
Sfatul nostru ar fi
să căutați un consilier care este membru al unui corp profesional de
consiliere. Aceste organisme verifică calificările și pregătirea membrilor lor
înainte de a se alătura. De asemenea, au un cod de etică pe care membrii lor
trebuie să-l respecte, se asigură că membrii au asigurare și oferă proceduri de
reclamație, astfel încât să știți exact ce să faceți dacă sunteți nemulțumit.
5. Cum
știu dacă un consilier este potrivit pentru mine?
Odată ce ați
restrâns căutarea la o listă scurtă, vă poate ajuta să aflați puțin mai multe
despre ei și despre modul în care funcționează. Consilierea este despre
conexiune. Dacă nu reușiți să vă conectați și să vă deschideți față de
consilierul dvs., este posibil să aveți dificultăți pentru a obține ceea ce
aveți nevoie de la el.
Fiți deschis să contactați câțiva consilieri și să le
puneți câteva întrebări inițiale dacă doriți să aflați ceva înainte de a
rezerva o consultație.