luni, 8 iulie 2019

Oradea - ieri si azi

Oradea, nou și vechi

Prima mea incursiune în Oradea a fost în martie 2008, când cu o super gașcă de cântăcioși și părinții lor, am plecat din Piatra Neamț spre Aleșd, în tabăra Șuncuiuș, unde avea loc un festival renumit pe atunci. 
Am făcut câteva ore bune, nici nu mai știu câte, dar drumul a fost magic pentru mine. Era pentru prima oară când treceam munții. 

































Au fost două momente memorabile pentru mine. 

Primul a fost cel când am plecat cu gașca de bărbați, bineînțeles era și Claudiu. Doamnele au vrut să rămână în tabără să se odihnească, să repete cu cei care participau în concurs. Atunci am trecut pentru prima oară peste 4 poduri suspendate, ce se clătinau și vibrau la fiecare pas. Dacă la primul m-am înverzit, la al patrulea eram deja expertă. Atunci am ajuns la Peștera Ungurul Mare, unde am făcut și un material video. 


Al doilea a fost atunci când am ieșit toată gașca, mămici, tătici, bunici, pici, la plimbare prin Oradea. 

Am petrecut o zi întreagă, plimbându-ne, relaxându-ne, minunându-ne și de ce nu, shopping-uind. Îmi amintesc că atunci mi-am luat o pereche de blugi decolorați și mulați. :)

Totul mi se părea grandios, chiar dacă și pe acea vreme orașul era în reconstrucție, lucrări de reamenajare și de conservare a monumentelor istorice din oraș. 


foto: 


































Am revenit apoi, la un alt festival, cu echipa de filmare, în octombrie 2014. Am regăsit totul modificat. Nu am prea multe fotografii din acest an, deși îmi amintesc că am umblat o grămadă prin centrul vechi și am vizitat tot ce se putea vizita.
Iată câteva imagini:

























Iar anul acesta, la sfârșitul lunii iunie și începutul lunii iulie, am revenit pentru a treia oară aici.
Am fost invitați la Festivalul de muzică pentru copii „Kharisma”, unde soțul a făcut parte din juriu.
Acum am avut ocazia să redescopăr orașul, și recunosc că nu îmi mai aminteam prea mult din ce văzusem în 2008, respectiv 2014.
Am fost chiar și la băi termale, în prima zi la Băile Felix, a doua zi în Oradea, la un ștrand, iar în a patra zi, la Băile 1 Mai, într-un Spa privat, dar tot cu apă termală, și bonus saună uscată și umedă.
Au fost patru zile pline.












Continuarea în următorul episod...

















duminică, 7 iulie 2019

Din cadrul festivalului "Sea Pearls", Bat-Yam, editia 1, martie 2019

Festivalul internațional  "Sea Pearls"
Bat-Yam 2019, Israel


Fiind la prima ediție, atât pentru participanți, cât și pentru organizatori, a fost o adevărată provocare. 

Prima zi de concurs a fost un maraton muzical, ce a început dimineața, pe la orele 10-11 și s-a încheiat seara, pe la orele 23.00. A doua zi, a fost de modelling și alte probe. În a treia zi s-a desfășurat gala festivalului.

Juriul a fost de înaltă clasă, fiind prezidat de Bedros Kirkorov, o somitate a muzicii rusești, ce a avut răbdare de la pici până la cei mari. Dacă Vesela Seli Raytchinova a fost gazda și organizatorul principal, dna Eugenia Ursu împreună cu dna Valentina Nikova au fost creierul din spatele acestei manifestări, ele aducând mare parte din juriu dar și elita concurenților din țările participante.

O fotografie cu membrii juriului:

De la stânga la dreapta:
Valentina Gorna Grineți (Ucraina), Eugenia Ursu (Rep. Moldova), Tatsiana Poma (Italia), ..., Michele Poma (Italia), Claudiu Bulete (România), Victoria Varjanova (Ucraina), ... (Bulgaria), Bedros Kirkorov (Rusia), dna Kirkorov, Georgina Georgieva (Bulgaria), Katia Mihelichis (Macedonia), Viktoria Luchianova (Ucraina), Valentina Nikova (Rep. Moldova), Vesela Seli Raytchinova (organizatorul și gazda festivalului)


Ștacheta concursului a fost foarte ridicată, iar reprezentanții României s-au bătut cu elita copiilor din Moldova, Rusia (unde se știe că școala muzicală este de primă clasă), dar și din celelalte țări participante (Italia, Macedonia, Bulgaria, Ucraina, etc), cei doi frați obținând locuri binemeritate pe podium. 

Cel mai interesant mi s-a părut momentul galei, în care am avut parte de microrecitaluri, cu membrii din juriu.

Am început, bineînțeles, cu imnul festivalului, compus de Claudiu Bulete, pe versurile Veselei Raytchinova:


Primul moment muzical a fost deschis de Bedros Kirkorov, împreună cu cei doi reprezentanți ai Rusiei.

Apoi a urmat gala de premiere pentru Miss și Mister, în care Bedros Kirkorov a avut un moment frumos cu participanții de la această secțiune.

Podiumul participanților la secțiunea Miss și Mister


Iată mai jos o mică parte din acest moment:

Al doilea a fost juratul din Italia, Michele Poma, ce a avut un moment de a ridicat sala în picioare, prin vocea și timbrul vocal, deosebite.
Iată momentul său:

Michele Poma

În concluzie, este un festival la debut, are timp să crească cu ajutorul celor de bună credință. Limba oficială în acest festival a fost rusa. atât jurații, cât și marea majoritate a concurenților înțelegeau și vorbeau rusa. Se poate vorbi și engleza, dar cu rusa ai un atu în plus. Iar acest aspect este valabil la nivelul întregii țări. Norocul meu a fost soțul meu, ce vorbește foarte bine limba rusă.
Dacă vă doriți o experiență muzicală în Israel, aceasta este o oportunitate. Se desfășoară în luna martie, la malul mării Mediteraneene, când la noi e destul de frig. Ca și pont, dacă se adună 2 familii și închiriază o mașină, constituie un avantaj la libertatea de mișcare și de vizitare a țării și a obiectivelor importante. În plus, aveți invitația culturală și la intrarea în țară este mai ușor la punctul vamal, unde de obicei au loc interviuri lungi și cu risc de a nu primi cartea de intrare în țară. Am văzut acest lucru în fața noastră, până să ne vină rândul. Două persoane diferite au fost întoarse, nici măcar nu au intrat în aeroport.

Cam aceasta a fost experiența noastră din Israel, și abia așteptăm ediția din 2020.

Shalom, Shalom!

The Hymn of the International Festival "Sea Pearls" - Bat Yam - Israel


fotografii din cadrul festivalului: