Neurochimia creierului nostru
Stimulii din mediul extern
corpului tău, îți influențează starea psiho-emoțională, dar și a corpului și
organelor sale interne.
Factorii externi ce intervin în
starea noastră de spirit pot fi atât pozitivi cât și negativi, totul depinde de
modul în care noi percepem acești stimuli.
De exemplu, dacă afară este o
vreme cu soare, multă lumină, vibrația noastră înceape să crească. Dacă primim
o veste bună, sau setăm gânduri bune pentru ziua ce urmează să se desfășoare,
atunci și creirul va produce o sumă de elemente chimice, ce ne vor face să ne
simțim că putem zbura și nimic nu ne poate sta în cale.
Însă, dacă ziua e mohorâtă,
întunecată, de ieri am lăsat niște treburi neterminate, ce necesită a fi
rezolvate neapărat astăzi, la care se mai adaugă și datoriile zilei în curs,
deja pornim cu o vibrație joasă și parcă ne vine să ne ducem mai degrabă înapoi
în pat, decât să ne pornim în călătoria acestei zile. Dacă mai primim și o
veste nu tocmai agreabilă pentru noi, deja coctailul de substanțe chimice din
creierul nostru ne dă o stare de oboseală și cu vibrație foarte scăzută.
Adrenalina este un hormon ce are
legătură cu strămoșii noștri și care ne aduce în trei stări, în funcție de
stimulul extern, atunci când corpul percepe un pericol apropiat. Astfel putem
intra în starea de a lupta cu dușmanul (cum făceau strămoșii când erau
amenințați de un alt trib, de exemplu) sau putem să o luăm la fugă și să sperăm
că ne vom salva din acea situație, ceea ce azi se traduce prin a evita situația.
A treia stare se referă la a îngheța, sperând că „„ursul” ne va crede morți și
va pleca de lângă noi.
Ca și reacție a organismului,
atunci când îl lăsăm o perioadă constantă și prelungită în cantitate ridicată
de cortizol, vor apărea diferite afecțiuni:
· evoluția bolilor autoimune (artrita, Sida, lupus, boala Graves)
· deficiențe ale sistemului imunitar
· evoluția sclerozei multiple și a altor afecțiuni neurodegenerative
· valori ridicate ale colesterolului
· hipertensiune (doze ridicate de adrenalină, norepinefrină, cortizol ce pot determina împreună o presiune ridicată a sângelui)
· îmbătrânire prematură (riduri, albire păr, micșorare creier)
· pierderea memoriei
· declanșarea diabetului.
Când cei doi hormoni se combină, creierul este învăluit într-o ceață ce îl blochează.
Astfel creierul nu mai acționează coerent și rațional.
Trăind
permanent în această stare intrăm în acomodare și creirul luptă permanent să
își revină la starea normală de funcționare. Îl putem ajuta și noi, dacă
conștientizăm că pericolul nu e real sau atât de mare pe cât îl perecepem.
Când
te afli într-o situație de stres major, oprește-te, respiră profund și vezi
dacă e chiar atât de mare pericolul pe cât creierul a semnalat la primul
impact.
Pune-ți întrebarea: „Chiar
merită atâta consum?”
Dacă poți, ieși la o mică
plimbare, fie chiar și câțiva pași în afara zonei de conflict, sau scrie pe o
hârtie ceea ce ai vrea să verbalizezi în acea clipă. Apoi citește ce ai scris.
Cu siguranță, creirul va percepe altfel situația când vei citi acele rânduri și va realiza că nu este atât
de negru pe cât pare. Dacă ai suficient curaj vorbește cu o persoană neutră
despre situație și verbalizând vei descărca acel cortziol, iar când vei primi
răspuns de la cealaltă persoana s-ar putea să realziezi că percepția ta a fost
influențată de trăirile perosnale și pericolul să nu fie atât de mare pe cât îl
simți tu.
La
polul opus se află hormonii ce ne aduc o stare de bine: dopamina,
norepinefrina, oxitocina.
Dopamina este hormonul recompensei. Dacă
fac x voi obține y. Astfel creierul este motivat să realizeze pașii pentru a
ajunge la recompensa promisă. De asemenea, generează dorința de a repeta
experiența pentru a obține din nou recompensa. Este un hormon necesar în procesul învățării, pentru trasarea căilor neuronale,
crearea structurilor comportamentale.
Dopamina este necesară și în reglarea motorie. Lipsa dopaminei duce la
sindromul Parkinson sau alte afecțiuni motorii. Un consum constant de substanțe
nocive pentru creier (nicotină, alcool, droguri) pot produce deteriorări
permanente în receptarea dopaminei, prin stimularea lor excesivă, ducând la
reducerea efectului pozitiv al dopaminei asupra corpului.
Norepinefrina (noradrenalina) poate
declanșa sentimente de alertă, atac și recompensă. Nivelul ei crește în timpul
exercițiilor fizice și al râsului. Crește rata de bătaie a inimii și fluxul de
sânge pentru a supraviețui unei amenințări, dar generează și interes și
intensitate.
Oxitocina este hormonul
implicat în încredere, atașament. Cu ajutorul lui ne îndrăgostim, putem menține
relațiile de durată, să creăm sentimentul de atașament în relațiile
copii-părinți, să empatizăm și să fim generoși, dar să ne creștem și stima de
sine.
· somn
· meditație sau odihnă în stare de veghe
· exerciții fizice
· doze de râs
· crearea de conexiuni.
Bibliografie:
Creierul activ, Scott G. Halford
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu