24.06.2016
Vineri, 19:30, Vaslui
M-am născut, am copilărit și am trăit adolescența cu drumul spre maturitate
la malul mării. Dacă primii 25 de ani s-au desfășurat lângă șoaptele mării,
următorii 14 au început cu migrarea, agitația, căutarea a ceva. Ce?
Nici eu nu știam. M-am îndepărtat ușor, ușor de aerul sărat și plăcut al orașului natal și m-am aruncat în vâltoarea
orașului de pe Dâmbovița. Praful, asfaltul încins, betoanele ce te împresoară
din toate direcțiile mi-au copleșit trăirile, iar colbul s-a așternut peste
amintiri. Revenirea acasă reprezenta o evadare binevenită. După 10 ani de
capitală, cu job-uri peste job-uri, studii și relații interumane diverse, am
părăsit și acest loc și m-am
stabilit in orasul natal al sotului. Locul
câmpiei a fost luat de dealuri. Graiul s-a
schimbat și el, căpătând o culoare dulce moldovenească, cea din scrierile lui
Creangă. Ei... astfel, distanța dintre mine și mare s-a mărit cu 6 ore sau 380
de km. Dar la început, nu era mașina și distanța se măsura în 8 ore cu teleguța păstorită de C.F.R., adică
trenul.
Împreună cu soțul am măsurat țara în lung și-n lat, datorită meseriei sale,
dar deși fiecare zonă are frumusețea sa, totuși, marea nu poate fi înlocuită de
nimic.
De 5 ani, o dată sau de două ori pe an parcurgem cu mașina drumul către
mare. Bineînțeles, în sezonul estival. Așa am reușit să descopăr și eu munții
Dobrogei. Parcă după ce ai trecut granița cu bac-ul, de la I.C.Brătianu până la
Constanța, orașele și locurile au altă culoare, altă textură, alt aspect.
Anul acesta mi-am propus să filmez pe drum, având cine să conducă mașina
(până acum eram singurul șofer). Dar calitatea imaginii nu e atât de grozavă,
însă se desprinde ideea.
Iată și un un mic montaj, însoțit de acompanient muzical specific Dobrogei: de Toni Iordache -geamparalele lui Haidin si geamparalele de la Babadag, iar la final geamparaua dobrogeană:
Munții Hercinici, Măcin (montaj video)
Astfel am constatat cât de multe cetăți sunt pe plaiurile dobrogene. Regretul meu este că încă nu am găsit timpul necesar să le și vizitez, fiind mereu pe fugă. Totul este să îmi doresc cu adevărat și să programez excursii.
Iată și un un mic montaj, însoțit de acompanient muzical specific Dobrogei: de Toni Iordache -geamparalele lui Haidin si geamparalele de la Babadag, iar la final geamparaua dobrogeană:
Munții Hercinici, Măcin (montaj video)
Astfel am constatat cât de multe cetăți sunt pe plaiurile dobrogene. Regretul meu este că încă nu am găsit timpul necesar să le și vizitez, fiind mereu pe fugă. Totul este să îmi doresc cu adevărat și să programez excursii.
Pe traseul parcurs de noi am descoperit o grămadă de indicatoare către site-uri
arheologice ale cetăților ce s-au întins pe aceste teritorii.
Am dat un “search” pe google și am descoperit
următoarele:
Cetatea Capidava, este situată în orașul cu același nume,
la jumătatea distanței dintre Cernavodă și Hârșova, pe teritoriul județului
Constanța.
Cetatea Histria, situată tot pe raza județului Constanța
și a cărei indicator l-am întâlnit pe traseul parcurs anual de noi.
Cetatea Ibida, de asemenea pe același traseu, în
apropiere de localitatea Ciucurova.
Cetatea Carsium, este tot pe raza județului Constanța,
mai exact în localitatea Hârșova.
Cetatea Callatis, este chiar acasă, la 30 km de Eforie, în
orașul Mangalia.
Cetatea Troesmis, se regăsește de asemenea, pe traseul
cuprins între I.C.Brătianu și Constanța.
Cetatea Arrubium, se află la 5 km de orașul Măcin, pe care
îl tranzităm de fiecare dată.
Și mai sunt și alte vestigii, ce se întind pe teritoriul Dobrogei, până la
Tulcea, dar pe care nu le-am întâlnit în drumurile mele de până acum.
Dacă mi-aș stabili un obiectiv, acela ar fi să vizitez, măcar căte una pe
an din cele enumerate mai sus, dar nu depinde totul numai de mine.
Acum doi ani am vizitat monumentul triumfal Tropaeum Traiani, dar și cetatea cu același nume, din Adamclisi. Vestigiile
rămase din ceea ce a fost cândva o cetate sunt astăzi năpădite de iarbă și
uitare. Însă nu regret că am ajuns să le vizităm.
Foto, arhiva personală:
Mai multe detalii despre Tropaeum Traiani:
Dobrogea este până la urmă locul
unei frumoase mixturi de graiuri, tradiții, etnii, ce s-au împletit de-a lungul
istoriei și au învățat să conviețuiască și să supraviețuiască timpului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu