marți, 22 septembrie 2026

Belgrad


O invitație culturală, o experiență și câteva surprize

Am ajuns la Belgrad în urma unei invitații la un eveniment cultural.


Așa cum se întâmplă uneori, experiența a venit cu de toate. Lucruri frumoase, locuri interesante, oameni primitori, dar și o situație care ne-a lăsat un gust amar.

Când accepți o invitație la un eveniment cultural, te gândești la întâlnirea cu oamenii, la ceea ce urmează să descoperi, la experiența în sine. Te aștepți ca lucrurile de bază, cele care țin de organizare și de primirea invitaților, să fie luate în considerare.

Nu vorbim despre pretenții extravagante, ci despre respectul și considerația cuvenite unor oameni invitați să participe la un eveniment.


Despre cazare și respectul față de invitați

Una dintre experiențele mai puțin plăcute a fost cea legată de cazarea care ne-a fost pusă la dispoziție.

Am ajuns într-un spațiu care, din punctul nostru de vedere, nu oferea condiții pe care să le considerăm acceptabile. A fost o dezamăgire, mai ales că nu plecaserăm de acasă cu gândul că va trebui să ne căutăm singuri o altă cazare. E drept că ulterior persoana din staff care s-a ocupat de cazări și-a cerut scuze pentru că nu a bănuit despre ce este vorba. Doar a făcut rezervarea fără să vizioneze. În România organizatorul principal merge personal să verifice rezervările. 




În cele din urmă, am ales să ne cazăm în altă parte, pe banii noștri. Am găsit un loc curat, în care ne-am putut odihni și bucura de timpul petrecut acolo.

A fost o cheltuială suplimentară, dar și o necesitate. Nu cred că cineva ar trebui să fie pus în situația de a alege între a accepta condiții care nu îi oferă confortul și igiena de care are nevoie și a plăti din propriul buzunar pentru a le avea.





Și aici apare întrebarea: cât de mult contează aceste aspecte în organizarea unui eveniment cultural?

Uneori, toată atenția se îndreaptă către evenimentul în sine, către imagine, către ceea ce se vede și se comunică public. Dar experiența unui invitat nu începe și nu se termină odată cu momentul artistic.

Începe încă de la sosire, de la felul în care este primit, de la condițiile în care este cazat și de la grija pe care organizatorii o arată față de el.

O invitație presupune și o anumită responsabilitate. Iar atunci când anumite lucruri nu pot fi asigurate, poate că ar fi firesc ca acest lucru să fie comunicat de la început, pentru ca fiecare să știe la ce să se aștepte.

Nu cred că astfel de situații ar trebui trecute cu vederea doar pentru că evenimentul este unul cultural sau pentru că oamenii implicați au o anumită notorietate în domeniul lor.

Dincolo de orice titulatură, suntem oameni. Iar felul în care suntem tratați contează.

Belgradul, dincolo de experiența organizatorică

Nu vreau însă ca această experiență să umbrească tot ceea ce am reușit să vedem și să descoperim în Belgrad.

Am avut puțin timp la dispoziție, dar ne-am bucurat de fiecare ocazie de a ieși și de a cunoaște orașul.

Catedrala este fabuloasă! Un loc care ne-a impresionat și pe care mi-ar plăcea să îl revăd, poate într-o zi în care să avem mai mult timp la dispoziție.

Am mers să vedem și Dunărea, iar în apropiere am descoperit zona silozurilor, cu picturile murale impresionante și atmosfera ei aparte.


Acolo am găsit și o tablă informativă, pe care am citit-o în traducere, și am afla despre mișcarea Gaia și despre regulile care se aplică în acel spațiu.

Ne-am plimbat, am privit, am încercat să înțelegem locul. Nu am întâlnit animația la care ne-am fi așteptat, poate și pentru că am ajuns într-un alt moment decât cel în care se vorbește despre viața de seară a Belgradului.

Dar asta nu înseamnă că locul nu ne-a plăcut. Dimpotrivă, ne-a stârnit curiozitatea.


Am ajuns și în zona veche Zemun, care ni s-a părut interesantă. Sunt locuri pe care le descoperi pe scurt, într-o călătorie, dar care îți rămân în minte și te fac să te gândești că poate ar merita să revii.

Chiar am avut bucuria să ne întâlnim cu mai multe lebede, destul de tupeiste, ce urcau pe țărm, cerșind mâncare. Era o fetiță cu tatăl care le arunca pâine, iar ele foarte îndrăznețe au venit și la noi, însă nu aveam mâncare cu noi.









Mâncarea și ospitalitatea

Și pentru că o călătorie înseamnă și gusturi, nu doar locuri, trebuie să spun că mâncarea din Belgrad ne-a plăcut foarte mult.

Pleșkavița, micii lor, burek... toate au contribuit la bucuria descoperirii gastronomiei locale. Mâncare delicioasă, pe care am savurat-o cu plăcere.

Iar atitudinea ospătarilor a fost excelentă. Amabilitatea și felul în care am fost primiți au făcut ca experiențele noastre culinare să fie cu atât mai plăcute.

La fel de frumoasă a fost și experiența la hotelul în care ne-am cazat în cele din urmă. Am găsit curățenie, confort și un personal hotelier foarte amabil, care ne-a făcut șederea plăcută.

Sunt lucruri pe care le apreciezi cu atât mai mult atunci când ai avut parte și de o experiență mai puțin fericită.

Câteva gânduri la final

Belgradul ne-a oferit, așadar, și dezamăgire, și bucurie.

Am descoperit locuri interesante, am mâncat bine, am întâlnit oameni primitori și ne-am bucurat de ceea ce am reușit să vedem în timpul scurt pe care l-am avut la dispoziție.

Imagini din Satul sărbesc al lui Andrei




Dar am rămas și cu întrebarea legată de felul în care sunt tratați invitații la evenimentele culturale.

Poate că, uneori, în dorința de a organiza un eveniment, uităm că experiența celor care participă nu se rezumă la ceea ce se întâmplă pe scenă sau în spațiul cultural.

Contează și drumul până acolo. Contează cazarea. Contează comunicarea. Contează grija pentru lucrurile aparent mărunte, care, pentru cel care le trăiește, nu sunt deloc mărunte.

Oamenii nu vin doar cu numele și cu profesia lor. Vin cu timpul lor, cu energia lor, cu disponibilitatea de a participa și de a reprezenta, la rândul lor, ceea ce fac.

Iar respectul nu ar trebui să fie un detaliu opțional al unei invitații.

Ne-am întors cu amintiri frumoase despre Belgrad, dar și cu această experiență pe care am simțit nevoia să o așez în cuvinte.

Pentru că, dincolo de evenimente și de imagine, cred că felul în care îi primim pe oameni spune multe despre noi.





sâmbătă, 5 octombrie 2024

Dulce raw-vegan

 Tort de cocos-ciocolată raw

tort de cocos si ciocolată


Nu am fost niciodată un fan în prepararea produse de patiserie/cofetărie. Am preparat diverse produse din cocă: minciunele, cozonaci, gogoși, clătite, turte, scovergi, pâine, covrigei, chiar și plăcinta cu brânză pe care o făcea mama (aceea cu foi subțiri, întinse în casă). Din coca de făină albă, lucrurile erau mult mai ușor de modelat. Nu am făcut prea des, dar am făcut. Totuși nu m-am băgat pe prăjituri cu creme. De torturi nici nu mai zic.

Din 2018 am renunțat la gluten și lactate (cazeina din lapte și produsele derivate). A produce diverse produse fără gluten a devenit o provocare și mai mare ceea ce m-a făcut reticentă. 

Totuși, din 2021 până în această vară am mai fost salvată de patiseria L'Amande care avea un sediu în București și o filială în Bacău, ceea ce măcar de sărbători era o ocazie de răsfăț culinar dulce. În vara 2024 sediul din Bacău a fost închis din lipsa de comenzi, deși comunitatea persoanelor celiace este destul de mare. 

Ieri a fost ziua tatălui meu. Mă întrebam ce să fac ca și dulce. La torturi nu am experiență, iar blaturile fără gluten sunt și mai dificil de obținut. Astfel, am căutat o rețetă din care m-am inspirat, înlocuind unele produse în rețeta inițială. A fost apreciată destul de bine de familie.

Vă las mai jos experiența mea, cu produsele utilizate de mine. 


Ingrediente blat:

·        120 gr migdale hidratate  peste noapte

·        50 gr curmale hidratate 15 minute

·        1/2 linguriță cacao

·        1 linguriță scorțișoară

·        45 gr fulgi hrișcă 

·        30 gr ulei cocos topit la bain marie

·        1 lingură fulgi cocos pentru tavă

Ingrediente crema cocos:

·        300 gr caju hidratat peste noapte

·        200 gr banane congelate (cantitate netă, fără coajă - 2 medii)

·       7 linguritțe zeamă de lămâie

·       7 linguri de lapte de cocos

·        1 linguriță zahăr vanilat

·        2 linguri miere de salcâm (solidă)

·        100 gr ulei cocos topit la bain marie

Glazura ciocolată:

·        110 gr banane congelate (cantitate netă - 1 medie)

·        170 gr avocado bine copt (3 bucăți medii)

·        4 lingurițe cacao

·        1 linguriță scorțișoară

·        un praf de sare

·       1 lingură miere de salcâm (solidă)

·        30 gr ulei cocos

·        3 linguri lapte cocos



Preparare 

Cu o seară înainte am pus la hidratat migdalele și caju-ul în apă, cât să le acopere bine.

Bananele le-am pus la congelator. 

Curmalele le-am pus dimineață la hidratat, înainte de a mă apuca de tort. 

Tot dimineață am scos și bananele din congelator ca să se dezmorțească până le-a venit rândul.

1.   Pentru a obține blatul, am pus în bolul robotului migdalele, curmalele, cacao, scorțișoara, fulgii de hrișcă si am maruntit. Am obținut o consistență mai crocanta, nu le-am măruntit foarte fin. Daca doriti ca blatul să fie mai fin, procesați până când obțineti consistența dorită.

     2.   Odata mărunțite, am adăugat și uleiul de cocos topit la bain-marie.

     3.   Compozitia obținută am întins-o într-o farfurie întinsă, tapetată cu fulgi de cocos și am lăsat tava la congelator până când am făcut crema de cocos.


4. Pentru crema de cocos am procesat caju-ul hidratat, la viteza maximă, până când am obținut o cremă fină.

5.  Peste crema de caju obținută, am adăugat bananele congelate, zeama de lămâie, laptele de cocos, zahărul vanilat si am mixat totul.

6.  La  final am adăugat mierea și uleiul de cocos topit la bain marie. Crema rezultată este una fină, densă, asemenea mousului.

7.  Crema de cocos obținută am pus-o peste blat și am pus din nou  farfuria a congelator pentru a se întări puțin.






    


8.  Pentru glazura de ciocolata am pus în robot banana congelată, bucățile de avocado și am mixat până când am obținut o cremă fină.

    9.  Tot aici am adăugat cacao, scorțișoară, sare, miere, ulei de cocos, lapte de cocos și am procesat din nou.

     10.   Glazura am întins-o peste crema de cocos și am mai lăsat tortul la congelator 30 minute.





La decorat am folosit decorațiuni de tort de la magazin. 






      Poate fi păstrat în frigider. La mine a ținut 2 zile, la 3 adulți. 



Poftă bună !                         



vineri, 15 martie 2024

LogoAfazia

 Ce se întâmplă în procesul comunicării?


    În momentul în care creierul a trecut printr-o leziune de genul AVC-ului, acesta suferă o deteriorare a căilor neuronale care făceau legătura între stimulii externi și receptorii interni.



    Astfel, în funcție de zona afectată a creierului, se vor dezvolta diferite forme de afazie. 

Afazia fluentă
·       Afazia senzorială de tip Wernicke (receptivă)
·       Afazia de conducere
·       Afazia transcorticală
Afazia non-fluentă
·       Afazia motorie sau Broca (expresivă)
·       Afazia motorie transcorticală
·       Afazia globală

    În afazia fluentă pacientul vorbește cursiv, conform căii neuronale obișnuite, cu posibilitatea să apară unele deficiențe de semantică.

    În afazia nonfluentă pacientul depune efort în articularea cuvintelor, are blocaje, imposibilitate de a articula cuvintele, mișcări de deblocare, tremor și o serie de alte manifestări ce conduc la o vorbire silabisită, cu multe pauze, greu de înțeles de cei din jur, chiar dacă semantic nu este afectat.

 

        Afazia senzorială Wernicke se caracterizează prin:

·       Afectarea semnificativă a înțelegerii verbale, chiar dacă persoana a păstrat abilitățile articulatorii la nivelul vorbirii spontane
·       Sunt prezente parafazii (inversiuni și substituiri de sunete), în timp ce componenta sintactică este mai puțin afectată
·       În unele cazuri vorbirea este marcată de prezența unor cuvinte noi (neologisme), inexistente și lipsite de semnificație
·       Dificultăți în zona de scris și citit. Când i se cere persoanei să repete cuvinte sau să denumească imagini, aceasta nu reușește.
·       Persoana nu își conștientizează deficitele cu care se confruntă.

        Afazia de conducere

·       Vorbirea spontană este fluentă, dar cu un debit verbal scăzut
·       Nu reușesc să repete cuvinte și propoziții; în cazuri grave nu pot repeta nici cuvinte scurte, izolate
·       Vorbirea este marcată de parafazii, omisiuni și substituiri de cuvinte
·       Abilitatea de înțelegere verbală este funcțională.

        Afazia senzorială transcorticală

·       Vorbirea este caracterizată de parafazii fluente și neologisme frecvente
·       Poate repeta cuvinte și propoziții, fiind un element distinctiv al acestei tip de afazie
·       Abilitățile de înțelegere verbală este redusă
·       Se asociază cu tulburări psihice și evoluează spre forme de afazie fără jargon.

        Afazia motorie  Broca

·       Vorbirea este imposibilă din cauza leziunilor cerebrale
·       Deficite articulatorii, vocabular redus, agramatism, abilitatea de înțelegere verbală relativ funcțională.
·       În formele ușoare persoana are abilități articulatorii funcționale, putând să redea cântecele, poezioare cunoscute, chiar dacă este necesar un ajutor din exterior. Poate număra și enumera diverse structuri lingvistice  înregistrate în amintirea unui cuvânt, cum ar fi sinonime.
·       Abilitățile de a face o serie de mișcări precise necesare scrierii sunt la fel de afectate ca și vorbirea
·       Persoana este conștientă de deficiențele sale.

        Afazia motorie transcorticală

·       Dificultate majoră de a răspunde la întrebări

·       Recepționează corect stimulii

·       În cazul repetării unor cuvinte, propoziții prezintă performanță

        Afazia globală

·       Este o formă complexă, severă, de afazie nonfluentă.

·       Cele două tablouri: senzorial și motor se combină

o   Abilități articulatorii deficitare

o   Abilități de înțelegere verbală reduse.

·       Abilitățile expresive se reduc la expresii faciale, mișcări și gesturi

·       Implică și hemiplagie,  deficit motor sever



 

Bibliografie: Logopedia, Carolina Bodea Hațegan