LogoAfazia

 Ce se întâmplă în procesul comunicării?

    În momentul în care creierul a trecut printr-o leziune de genul AVC-ului, acesta suferă o deteriorare a căilor neuronale care făceau legătura între stimulii externi și receptorii interni.

    Astfel, în funcție de zona afectată a creierului, se vor dezvolta diferite forme de afazie. 

Afazia fluentă

·       Afazia senzorială de tip Wernicke (receptivă)

·       Afazia de conducere

·       Afazia transcorticală

Afazia non-fluentă

·       Afazia motorie sau Broca (expresivă)

·       Afazia motorie transcorticală

·       Afazia globală

    În afazia fluentă pacientul vorbește cursiv, conform căii neuronale obișnuite, cu posibilitatea să apară unele deficiențe de semantică.

    În afazia nonfluentă pacientul depune efort în articularea cuvintelor, are blocaje, imposibilitate de a articula cuvintele, mișcări de deblocare, tremor și o serie de alte manifestări ce conduc la o vorbire silabisită, cu multe pauze, greu de înțeles de cei din jur, chiar dacă semantic nu este afectat.

 

        Afazia senzorială Wernicke se caracterizează prin:

·       Afectarea semnificativă a înțelegerii verbale, chiar dacă persoana a păstrat abilitățile articulatorii la nivelul vorbirii spontane
·       Sunt prezente parafazii (inversiuni și substituiri de sunete), în timp ce componenta sintactică este mai puțin afectată
·       În unele cazuri vorbirea este marcată de prezența unor cuvinte noi (neologisme), inexistente și lipsite de semnificație
·       Dificultăți în zona de scris și citit. Când i se cere persoanei să repete cuvinte sau să denumească imagini, aceasta nu reușește.
·       Persoana nu își conștientizează deficitele cu care se confruntă.

        Afazia de conducere

·       Vorbirea spontană este fluentă, dar cu un debit verbal scăzut
·       Nu reușesc să repete cuvinte și propoziții; în cazuri grave nu pot repeta nici cuvinte scurte, izolate
·       Vorbirea este marcată de parafazii, omisiuni și substituiri de cuvinte
·       Abilitatea de înțelegere verbală este funcțională.

        Afazia senzorială transcorticală

·       Vorbirea este caracterizată de parafazii fluente și neologisme frecvente
·       Poate repeta cuvinte și propoziții, fiind un element distinctiv al acestei tip de afazie
·       Abilitățile de înțelegere verbală este redusă
·       Se asociază cu tulburări psihice și evoluează spre forme de afazie fără jargon.

        Afazia motorie  Broca

·       Vorbirea este imposibilă din cauza leziunilor cerebrale
·       Deficite articulatorii, vocabular redus, agramatism, abilitatea de înțelegere verbală relativ funcțională.
·       În formele ușoare persoana are abilități articulatorii funcționale, putând să redea cântecele, poezioare cunoscute, chiar dacă este necesar un ajutor din exterior. Poate număra și enumera diverse structuri lingvistice  înregistrate în amintirea unui cuvânt, cum ar fi sinonime.
·       Abilitățile de a face o serie de mișcări precise necesare scrierii sunt la fel de afectate ca și vorbirea
·       Persoana este conștientă de deficiențele sale.

        Afazia motorie transcorticală

·       Dificultate majoră de a răspunde la întrebări

·       Recepționează corect stimulii

·       În cazul repetării unor cuvinte, propoziții prezintă performanță

        Afazia globală

·       Este o formă complexă, severă, de afazie nonfluentă.

·       Cele două tablouri: senzorial și motor se combină

o   Abilități articulatorii deficitare

o   Abilități de înțelegere verbală reduse.

·       Abilitățile expresive se reduc la expresii faciale, mișcări și gesturi

·       Implică și hemiplagie,  deficit motor sever

 

Bibliografie: Logopedia, Carolina Bodea Hațegan

PsihoMood

 

Neurochimia creierului nostru

Stimulii din mediul extern corpului tău, îți influențează starea psiho-emoțională, dar și a corpului și organelor sale interne.

Factorii externi ce intervin în starea noastră de spirit pot fi atât pozitivi cât și negativi, totul depinde de modul în care noi percepem acești stimuli.

De exemplu, dacă afară este o vreme cu soare, multă lumină, vibrația noastră înceape să crească. Dacă primim o veste bună, sau setăm gânduri bune pentru ziua ce urmează să se desfășoare, atunci și creirul va produce o sumă de elemente chimice, ce ne vor face să ne simțim că putem zbura și nimic nu ne poate sta în cale.

Însă, dacă ziua e mohorâtă, întunecată, de ieri am lăsat niște treburi neterminate, ce necesită a fi rezolvate neapărat astăzi, la care se mai adaugă și datoriile zilei în curs, deja pornim cu o vibrație joasă și parcă ne vine să ne ducem mai degrabă înapoi în pat, decât să ne pornim în călătoria acestei zile. Dacă mai primim și o veste nu tocmai agreabilă pentru noi, deja coctailul de substanțe chimice din creierul nostru ne dă o stare de oboseală și cu vibrație foarte scăzută.

Adrenalina este un hormon ce are legătură cu strămoșii noștri și care ne aduce în trei stări, în funcție de stimulul extern, atunci când corpul percepe un pericol apropiat. Astfel putem intra în starea de a lupta cu dușmanul (cum făceau strămoșii când erau amenințați de un alt trib, de exemplu) sau putem să o luăm la fugă și să sperăm că ne vom salva din acea situație, ceea ce azi se traduce prin a evita situația. A treia stare se referă la a îngheța, sperând că „„ursul” ne va crede morți și va pleca de lângă noi.

Împreună cu acest hormon se aliază și un al doilea, numit Cortizol, un hormon al streuslui, ce ne menține în starea de alertă și concentrare în momentul prezent. Dacă avem o cantitate mică de cortizol ne vom simți iritați, vom avea regrete, frustrare sau vom simți o teamă de ceva ce nu putem gestiona. O cantitate mare de cortizol ne aduce într-o stare de furie, spaimă, disperare pe care nu știm cum să o gestionăm. O doză echilibrată din acest hormon ne ajută să ne concentrăm și să acționăm atunci când ne confruntăm cu o provocare.

 

 

Ca și reacție a organismului, atunci când îl lăsăm o perioadă constantă și prelungită în cantitate ridicată de cortizol, vor apărea diferite afecțiuni:

·      declanșare și evoluție a cancerului
·      evoluția bolilor autoimune (artrita, Sida, lupus, boala Graves)
·      deficiențe ale sistemului imunitar
·      evoluția sclerozei multiple și a altor afecțiuni neurodegenerative
·      valori ridicate ale colesterolului
·      hipertensiune (doze ridicate de adrenalină, norepinefrină, cortizol ce pot determina împreună o presiune ridicată a sângelui)
·      îmbătrânire prematură (riduri, albire păr, micșorare creier)
·      pierderea memoriei
·      declanșarea diabetului.

            Când cei doi hormoni se combină, creierul este învăluit într-o ceață ce îl blochează.

Astfel creierul nu mai acționează coerent și rațional.

 

           Trăind permanent în această stare intrăm în acomodare și creirul luptă permanent să își revină la starea normală de funcționare. Îl putem ajuta și noi, dacă conștientizăm că pericolul nu e real sau atât de mare pe cât îl perecepem.

           Când te afli într-o situație de stres major, oprește-te, respiră profund și vezi dacă e chiar atât de mare pericolul pe cât creierul a semnalat la primul impact.

Pune-ți întrebarea: „Chiar merită atâta consum?”

Dacă poți, ieși la o mică plimbare, fie chiar și câțiva pași în afara zonei de conflict, sau scrie pe o hârtie ceea ce ai vrea să verbalizezi în acea clipă. Apoi citește ce ai scris. Cu siguranță, creirul va percepe altfel situația când vei citi  acele rânduri și va realiza că nu este atât de negru pe cât pare. Dacă ai suficient curaj vorbește cu o persoană neutră despre situație și verbalizând vei descărca acel cortziol, iar când vei primi răspuns de la cealaltă persoana s-ar putea să realziezi că percepția ta a fost influențată de trăirile perosnale și pericolul să nu fie atât de mare pe cât îl simți tu.

           La polul opus se află hormonii ce ne aduc o stare de bine: dopamina, norepinefrina, oxitocina.

Dopamina este hormonul recompensei. Dacă fac x voi obține y. Astfel creierul este motivat să realizeze pașii pentru a ajunge la recompensa promisă. De asemenea, generează dorința de a repeta experiența pentru a obține din nou recompensa. Este un hormon necesar în procesul  învățării, pentru trasarea căilor neuronale, crearea structurilor comportamentale.  Dopamina este necesară și în reglarea motorie. Lipsa dopaminei duce la sindromul Parkinson sau alte afecțiuni motorii. Un consum constant de substanțe nocive pentru creier (nicotină, alcool, droguri) pot produce deteriorări permanente în receptarea dopaminei, prin stimularea lor excesivă, ducând la reducerea efectului pozitiv al dopaminei asupra corpului.

Norepinefrina (noradrenalina) poate declanșa sentimente de alertă, atac și recompensă. Nivelul ei crește în timpul exercițiilor fizice și al râsului. Crește rata de bătaie a inimii și fluxul de sânge pentru a supraviețui unei amenințări, dar generează și interes și intensitate.

Oxitocina este hormonul implicat în încredere, atașament. Cu ajutorul lui ne îndrăgostim, putem menține relațiile de durată, să creăm sentimentul de atașament în relațiile copii-părinți, să empatizăm și să fim generoși, dar să ne creștem și stima de sine. 

 

 Pentru a-ți stimula secreția acestor hormoni, poți  alege una din următoarele acțiuni:

·      somn

·      meditație sau odihnă în stare de veghe

·      exerciții fizice

·      doze de râs

·      crearea de conexiuni.

 

Bibliografie: Creierul activ, Scott G. Halford

 

LogoAfazia

AFAZIA

Ce înseamnă?

Afazia reprezintă o tulburare de limbaj cu substrat neurologic, o tulburare care apare în urma unei leziuni cerebrale, cu manifestare complexă (Voinescu, Gheorghiță, 1978).

Afazia produce tulburări de limbaj în cele două componente ale sale: expresiv și receptiv, rezultând o afectare a vorbirii, a înțelegerii limbajului vorbit, scrierea și citirea. 

Când apare afazia? 

Afazia este o afecțiune dobândită prin lezarea creirului în urma accidentelor vasculare cerebrale (AVC), a turmorilor cerebrale sau a accidentelor grave (Rogozea, 2017).

Accidentul vascular cerebral poate surveni în urma unui scandal, unor certuri, discuții, episoade de tensiune nervoasă sau arterială (Ciurea 2022).

Factori de risc în AVC (Ojoga, Gușiță, 2010):

• HTA (hipertensiunea arterială)
• nivelul crescut al colesterolului (hiperlipidemia crește riscul apariției aterosclerozei)
• diabetul zaharat (crește riscul apariției AVC de 2-5 ori)
• obezitatea (crește riscul de infarct cerebral de 2 ori)
• contraceptivele orale (dacă acestea se asociază cu migrena și cu fumatul cresc de 30 de ori riscul apariției AVC)
• hormoterapia (crește de 1.27 ori riscul de instalare AVC)
• bolile cardiace (insuficiența cardiacă, modificări ischemice)
• anomaliile de coagulare sangvină
• afecțiunile maligne
• fumatul (crește riscul de AVC de 2 ori la vârstnici și bărbați și de 3 ori la tineri și femei)
• consumul de alcool (consumul a două pahare de alcool pe zi crește de 3 ori riscul de infarct cerebral și de 5 ori riscul de accident hemoragic)
• infecția, inflamația (cresc riscurile apariției aterosclerozei)
• leziunile de stenoză carotidiană
• malformații congenitale ale vaselor de sânge
• traumatisme craniene

Transportul aerian...

 2 companii aeriene cu probleme!!!

Recent am revenit din Italia, o excursie de 2 zile, care ne-a faultat grav la buget.

Am făcut rezervările din timp, astfel încât călătoriile dus-întors, să fie rezonabile. Astfel, fiecare companie în parte ne-a ajuns undeva între 100 si 200 de euro (fiind zbor pentru 2 persoane - eu și soțul)

Cu o zi înainte de zbor am fost anunțați că ni s-a schimbat zborul. Nu mai aterizam pe aeroportul din Catania, ci pe cel din Palermo. 

Primul zbor a fost operat de Wizz Air, iar la sosire pe aeroport, personalul de la bordul aeronavei ne-a anunțat că nu își asumă transferul de la Palermo la Catania. În aeroport am întrebat personalul și nimeni nu știa nimic, ca urmare am fost redirecționați către un tren care ajungea la stația centrală Palermo, de unde urma să identificăm un autobuz ce ducea către aeroportul din Catania. 

Am făcut o oră cu acel tren, iar odată ajunși în stația centrală, un fel de autogară, am avut surpriza de a nu găsi locuri decât la cursa de 20.30, cu sosire la 23.10. Nu am avut cu cine să ne certăm, așa că resemnați ne-am luat bagajele în spinare și am plecat să vedem un bulevard din Palermo, astfel încât să fie în linie dreaptă, să nu ne îndepărtăm prea mult de stație și să găsim și ceva de mâncare.

Am mers noi ce am mers, am găsit până la urmă un restaurant italian, bulevardul respectiv fiind înțesat de migranți (indieni, arabi). Am găsit ceva gustos și când s-a făcut ora am revenit la autobuz. 

Călătoria a durat peste două ore jumătate, iar de la destinație ne-a preluat cineva. 

Pentru această călătorie, din două etape, am plătit 40 de euro de persoană. 

La întoarcere, surpriza a fost copleșitoare și cu lovitură direct sub centură. Compania Ryanair ne-a anunțat non-șalant că zborul este anulat și că fie reprogramăm la primul zbor, care era tot de pe Catania, pe data de 10 august (5 zile mai târziu) sau ne returnează banii. Dar în tot acest timp ei nu ne asigurau nici cazare, nici masă, nimic.

Fiind presați să revenim în țară pe data de 5, cum era inițial stabilit, am căutat o variantă, singura disponibilă fiind de pe Comiso, cu un preț exorbitant. Ne-am împrumutat la prieteni și ne-a ajuns 1200 euro zborul, de la 160 inițial. Cel mai frustrant a fost că eram în zonă fără semnal. La momentul când am receptat e-mail-ul lor zborul era 312 euro / persoană. Până la momentul când am putut face rezervarea a ajuns la 620 de euro/persoană.

Ca să fie totul mirabolant, nu am reușit să ne facem check-in on-line, am stat cu morcovul de 1 m, ce a crescut progresiv, până ce ne-am văzut decolați.

Dimineață, taxiul care a venit să ne ducă la aeroport ne-a perceput 50 de euro, dar cum spuneam morcovul creștea progresiv, a înțeles ora 6.30 p.m. în loc de 6.30 a.m., în seara când l-am tocmit, să zic așa.

Nici noi nu știam exact dacă transferul era la ora 7,00 sau 7,30 a.m. După o goană nebună la aeroport, ne-am calmat un pic când ne-am văzut în autobuz. Pe drum, care a durat cca 20 de minute, taximetristul a vrut să găsească variante dacă cumva pierdeam transferul, de genul să mergem cu un alt coleg taximetrist. Nervos și agitat era să ne bage în parapeți, fiind cu ochii și la drum și în telefon, ca să rezolve problema. 

Ajunși în Comiso, după cca 1h.30 am avut surpriza ca denumirea aeroportului să nu fie cea de pe rezervarea on-line și de a nu găsi zborul nostru listat, După ce am întrebat stânga-dreapta, am verificat și pe gps, am înțeles că denumirea din rezervare era cea a străzii pe care se găsea aeroportul. Am mers la check-in să lămurim situația, dar ne-au zis că e prea devreme. La informații nu era nimeni. oricum aeroportul e de 2/2, așa că e puțin personal și aglomerația era destul de mare. 

În fine, ne vine momentul să facem check-in, iar la ghișeu ne-au spus că ne-au găsit, iar zborul e operat de companie italiană, deși noi rezervasem la o companie daneză de care nu auzisem. 

Odată ajunși în avion am făcut o mare cruce și ne-am bucurat că s-a terminat calvarul. Zborul a fost dezastru, cu o decolare în salturi și o aterizare în picaj. Dar am aterizat pe Aeroportul Băneasa și am zis Slavă Cerului că eram în România.

Pe aeroportul din Comiso erau o grămadă de români în aceeași situație. Acum ei nu știu dacă au căutat variante de recuperare a sumei, însă noi am purces operațiunile. Deocamdată ni s-a spus că vom primi 250 euro de persoană, acum să vedem. Oricum e puțin față de suma plătită.

Cortizolul - rol și control

 

Este cortizolul hormonul numărul unu al longevității?

Publicat de Jan Vincent Beltran

Healthnews, February 13, 2023

 

Auzim mereu despre cortizol ca hormon de stres. Când suntem stresați, nivelul de cortizol crește în sânge. Nivelurile cronice ridicate de cortizol au fost asociate cu mai multe probleme de sănătate și tulburări precum depresia, hipertensiunea arterială și chiar bolile de inimă.

Recomandări cheie:

Deficiența hormonului stresului accelerează procesul de îmbătrânire.

Dereglarea cortizolului afectează controlul intern al inflamației, ceea ce poate promova îmbătrânirea timpurie.

Medicamentele cu cortizol, cum ar fi hidrocortizonul, influențează diferite afecțiuni, inclusiv astmul, reacțiile alergice, artrita, boala inflamatorie a intestinului și anomaliile sângelui sau ale măduvei osoase.

Modalitățile naturale de reglare a nivelului de cortizol includ odihna suficientă, petrecerea timpului în aer liber și exercițiile minte-corp.

Cercetări mai recente indică faptul că cortizolul este necesar pentru controlul procesului de îmbătrânire, iar o deficiență ar duce la îmbătrânirea prematură. Aici, discutăm despre modul în care cortizolul influențează îmbătrânirea și de ce este numit hormonul numărul unu al longevității.

 

Ce este cortizolul?

Cortizolul este un hormon steroid produs de glandele suprarenale cu o funcție importantă în răspunsul la stres. Hormonii steroizi sunt fabricați din colesterol și seamănă mai mult cu grăsimea în comparație cu alți hormoni, care sunt adesea generați din proteine. Hormonii sexuali testosteronul, estrogenul și progesteronul sunt alte exemple de hormoni steroizi.

Cortizolul este produs prin axa hipotalamus-hipofizo-suprarenal (axa HPA), care face parte din principalul sistem de răspuns la stres al organismului. Inițial, hipotalamusul secretă hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH), care stimulează glanda pituitară să elibereze hormonul adrenocorticotropină (ACTH), care apoi declanșează glandele suprarenale să producă și să elibereze hormoni cortizol în sânge.

 

Cortizolul, numit uneori hormonul stresului sau hormonul luptei sau fugii, spune organismului să fie gata să acționeze atunci când simte sau crede că există o amenințare. Este cauza încordării mușchilor, îngustarea vaselor de sânge și creșterea ritmului cardiac pe măsură ce vă pregătiți să faceți față potențialelor probleme.

 

De ce este important pentru longevitate

Echilibrul este crucial atunci când vine vorba de cortizol, hormonul stresului. Mai multe studii au arătat că prea mult stres poate fi un motiv important pentru care oamenii îmbătrânesc mai repede. Cu toate acestea, cercetările arată că nivelurile scăzute ale hormonului stresului cortizol din corpul tău duc la creșterea proceselor inflamatorii care promovează îmbătrânirea. Cheia acum este reglarea cortizolului.

A avea un nivel constant ridicat de cortizol în sânge poate fi dăunător sănătății, deoarece îți poate slăbi sistemul imunitar. Dar totul depinde de echilibru.

Într-o lucrare publicată în revista Aging Cell, cercetătorii au descoperit că nivelurile scăzute de cortizol și fermoarul de leucină indus de proteine glucocorticoizi (GILZ) pot provoca reacții inflamatorii în interiorul corpului.

Pe măsură ce îmbătrânim, sistemul nostru imunitar – în special sistemul imunitar adaptativ sau specific care ne protejează de agenții patogeni la care am fost expuși – devine mai slab. Sistemul imunitar nespecific, pe de altă parte, protejează împotriva unei game mai largi de agenți patogeni și poate deveni prea activ. Acest lucru poate provoca inflamație și poate duce la afecțiuni precum artrita, care sunt mai frecvente la persoanele în vârstă.

Cauza exactă a acestor reacții inflamatorii nu este încă complet clară. Cu toate acestea, unii arată că are ceva de-a face cu nivelul de cortizol. La îmbătrânirea normală, vârstnicii au niveluri scăzute de cortizol. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, macrofagele lor - care sunt celule imune importante - își pierd o parte din imunocompetență. Creșterea inflamației poate rezulta din această scădere a activității macrofagelor. Cercetările au arătat că macrofagele vechi nu funcționează normal din cauza neregularității proteinei GILZ.

 

Ar trebui să luați medicamente care stimulează cortizolul?

Hidrocortizonul este printre cele mai populare forme de medicamente care stimulează cortizolul. Este o versiune sintetică a hormonului cortizol care se administrează pacienților care suferă de niveluri scăzute de cortizol. Aportul oral este doar una dintre multele moduri în care poate fi luat; poate fi, de asemenea, injectat sau administrat local.

 

Beneficiile și riscurile medicamentelor cu cortizol

Există o serie de beneficii și riscuri asociate cu medicamentele care stimulează cortizolul. Să aruncăm mai întâi o privire asupra beneficiilor:

Dacă suferiți de oboseală suprarenală care duce la niveluri scăzute de cortizol, creșterea nivelului de cortizol folosind hidrocortizon va duce la creșterea nivelului de energie pe parcursul zilei.

Este eficient în tratarea diferitelor afecțiuni, inclusiv astm, reacții alergice, artrită, boli inflamatorii intestinale, suprarenale și anomalii ale sângelui sau măduvei osoase.

Hidrocortizonul poate crește nivelul de cortizol și, de asemenea, poate reduce inflamația sau poate calma un sistem imunitar hiperactiv.

Este important să cântăriți și factorii de risc atunci când decideți dacă medicamentele cu cortizol sunt potrivite pentru dvs. Riscurile de cortizol sintetic includ:

• Uscarea pielii;
• Pierderea musculară sau reducerea masei musculare;
• Acumularea de grăsime în partea superioară a corpului, în special pe față și pe burtă;
• Creșterea tensiunii arteriale;
• Scăderea capacității naturale a organismului de a produce cortizol.

 

Cum se măsoară nivelul de cortizol?

Cantitatea de cortizol din corpul tău este determinată printr-un test de cortizol. Pentru test este necesară o probă de sânge, urină, salivă sau o combinație a acestora. Dacă aveți prea mult sau nu suficient hormon este determinat de acest test. Puteți face un test de cortizol într-o clinică sau spital.

Rezultatele pot ajuta la diagnosticarea:

• Insuficiență suprarenală primară și hipercortizolism sau boala Addison;
• Hipercortizolism sau sindrom Cushing;
• O tumoare care afectează producția de cortizol.

 

Nivelurile de cortizol și vârsta biologică

Îmbătrânirea normală este legată de multe modificări ale sistemului endocrin, inclusiv modificări ale modului în care arată și funcționează glanda suprarenală. Modificările formei glandei suprarenale care apar odată cu vârsta sunt legate de modificări ale producției de hormoni, cum ar fi o creștere lentă și constantă a secreției de glucocorticoizi și o scădere a nivelului de androgeni suprarenali.

Oamenii care îmbătrânesc au niveluri mai mari de cortizol în sânge, ceea ce este interesant deoarece cortizolul afectează multe sisteme, inclusiv cogniția. Nivelurile mai ridicate de cortizol la persoanele în vârstă sunt legate de niveluri mai ridicate de stres psihosocial, performanțe cognitive mai proaste și micșorarea structurilor creierului legate de memorie, cum ar fi hipocampul - o parte majoră a creierului pentru învățare și memorie. Nivelurile prea mari ale hormonului de stres pot avea un efect negativ asupra nivelurilor și proporțiilor de peptide care sunt importante pentru menținerea integrității neuronale și a sănătății creierului.

În mod similar, este, de asemenea, de remarcat faptul că nivelurile serice de cortizol la mulți vârstnici sunt scăzute, ceea ce favorizează inflamația cronică. Indiferent dacă este un nivel cronic ridicat sau deficiență, cortizolul este asociat cu îmbătrânirea biologică.

 

Modalități de echilibrare a nivelului de cortizol:

În general, a avea niveluri echilibrate de cortizol este cheia pentru prevenirea declinului cauzat de vârstă. Unii oameni pot avea un nivel prea mare de cortizol, dar alții pot avea niveluri problematice scăzute de cortizol. Deoarece cortizolul poate influența puternic îmbătrânirea și longevitatea, este important să-l reglați în mod corespunzător la niveluri sănătoase.

 

Cum să scazi nivelul de cortizol

Cheia pentru menținerea unui nivel sănătos de cortizol și pentru a vă simți mai puțin stresat include: să vă odihniți suficient și să faceți exerciții regulate. Petrecerea timpului în aer liber este, de asemenea, o modalitate excelentă de a calma mintea și de a reduce cortizolul. S-a demonstrat că practicile minte-corp, cum ar fi yoga, meditația și exercițiile de respirație, reduc nivelurile ridicate de cortizol, ritmul cardiac și tensiunea arterială. Pot fi luate în calcul și terapii de relaxare. Unele alimente naturale pot ajuta la menținerea nivelului de cortizol sănătos, inclusiv ashwagandha, rhodiola, balsam de lămâie și mușețel.

Cum să crești nivelul de cortizol

Singura modalitate de a crește nivelul de cortizol este din surse sintetice precum hidrocortizonul, cortizonul și prednisonul, care sunt folosite pentru a trata afecțiuni precum astmul, erupțiile cutanate și bolile inflamatorii intestinale.