Ce spun oamenii de știință

 

Vitamina K poate fi utilă

pentru persoanele cu risc de demență

Noile cercetări la șobolani evidențiază beneficiile cognitive ale vitaminei K, care poate fi găsită în verdețurile cu frunze.

Demența este o afecțiune care impactează funcționarea cognitivă.

Simptomele pot include pierderea memoriei și a capacității de a funcționa într-un mod care poate interfera cu calitatea vieții.

Într-un nou studiu pe rozătoare, oamenii de știință au studiat modul în care vitamina K poate afecta abilitățile cognitive ale șobolanilor mai în vârstă.

Cercetătorii au aflat că vitamina are potențialul de a îmbunătăți abilitățile cognitive.

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, riscul de a dezvolta demență crește. Demența este termenul dat unui grup de boli, dintre care cea mai frecventă este boala Alzheimer, care afectează milioane de oameni.

În prezent, nu există un remediu pentru demență; cu toate acestea, sunt disponibile unele medicamente care pot ajuta cu simptomele. În plus, cercetătorii continuă să caute modalități fie de a reduce severitatea simptomelor, fie de a preveni progresarea bolii la fel de rapid.

Un nou studiu de la Universitatea AlMaarefa din Arabia Saudită indică faptul că vitamina K poate ajuta la protejarea împotriva „deteriorării cognitive”. Noul studiu, care a fost prezentat la întâlnirea de biologie experimentală din 5 aprilie 2022, a testat administrarea unui supliment de vitamina K la șobolani.

 

O privire asupra demenței

Potrivit Asociației Alzheimer, demența „este un termen general pentru pierderea memoriei, a limbajului, a abilităților de rezolvare a problemelor și a altor abilități de gândire care sunt suficient de severe pentru a interfera cu viața de zi cu zi”.

Se crede că boala Alzheimer este rezultatul acumulării de proteine ​​anormale în creier, numite plăci de amiloid. Acestea pot opri celulele creierului să semnaleze la fel de bine ca înainte și le pot deteriora.

 Există și alte tipuri de demență, iar demența vasculară este considerată a fi cauzată de fluxul sanguin redus către creier, care poate deteriora și celulele creierului.

Conform celor mai recente date de la Asociația Alzheimer, persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste au cel mai mare risc de a dezvolta demența Alzheimer. Asociația raportează că 6,5 milioane de oameni au în prezent această formă specifică de demență în Statele Unite.

Unele semne și simptome ale demenței enumerate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) includ:

• ·        uitarea numelui celor dragi
• ·        schimbări de dispoziție
• ·        incapacitatea de a-și aminti vechile amintiri
• ·        dificultăți în a îndeplini sarcinile
• ·        dificultăți în comunicare

Deși nu există un remediu pentru demență, există unele medicamente și terapii care pot ajuta în privința simptomelor, cum ar fi donepezil, galantamina și rivastigmină.

 

Informații despre vitamina K

Este important să luați multe tipuri diferite de vitamine și minerale pentru a menține sănătatea. O vitamina care joacă un rol atât în ​​sănătatea creierului, cât și a oaselor este vitamina K, care se găsește adesea în legumele cu frunze verzi.

Profesorul Mohamed El-Sherbiny, autorul principal al studiului, a vorbit cu Medical News Today și a explicat de ce vitamina K este importantă.

„Procesul de îmbătrânire este asociat cu deteriorarea funcțiilor creierului”, a spus prof. El-Sherbiny. „Vitamina K este o vitamină naturală solubilă în grăsimi... protejează creierul de dezvoltarea bolii Alzheimer.”

Prof. El-Sherbiny este profesor de anatomie la Universitatea AlMaarefa.

Ibrahim M. El-Sherbiny

 „Există o cantitate zilnică recomandată pentru vitamina K, care variază în funcție de vârstă”, a continuat prof. El-Sherbiny.

„Consumarea unor cantități adecvate de legume și fructe este satisfăcătoare pentru a menține nivelurile normale de vitamina K. Cu toate acestea, sunt disponibile și suplimente pentru a înlocui sursele naturale în caz de incapacitate de a le consuma.”

 

Studiu vitamina K/demență

Deoarece vitamina K poate afecta funcționarea creierului, cercetătorii din acest studiu au vrut să vadă cum afectează funcționarea cognitivă la șobolani.

Cercetătorii au efectuat un studiu de 17 luni pe șobolani. Un grup a primit un supliment de vitamina K, iar celălalt nu.

Cercetătorii au administrat Menaquinone-7 (MK-7), despre care autorii notează că „este o formă majoră de vitamina K2”.

Șobolanii au trecut printr-o serie de teste de funcționare cognitivă pe parcursul studiului. Potrivit autorilor, ei au testat „pentru a evalua nivelul cognitiv, comportamentul anxios și depresiv”.

Până la sfârșitul studiului, șobolanii care au primit suplimente de vitamina K au avut niveluri reduse de tulburări cognitive, depresie și anxietate. În plus, autorii notează că acești șobolani au experimentat „memorie spațială și capacitate de învățare îmbunătățite”.

„Vitamina K2 a demonstrat un impact foarte promițător în împiedicarea schimbărilor comportamentale, funcționale, biochimice și histopatologice legate de îmbătrânire în creierul îmbătrânit senil”, spune prof. El-Sherbiny.

Prof. El-Sherbiny a declarat că acest studiu arată cât de importantă este monitorizarea nivelului de vitamina K la persoanele cu risc de demență.

„Cele mai importante implicații sunt acordarea atenției vitaminei K la populația în vârstă și relația acesteia cu Alzheimer și alte boli neurologice legate de vârstă.”

Rădăcina secretă a oboselii tale mentale și fizice

 

Rădăcina secretă a oboselii tale mentale și fizice

un articol de Dr. Lissa Rankin

medic certificat și expert în sănătate integrativă

 

Când ești lipsit de somn în mod cronic, este de înțeles să fii obosit. La urma urmei, corpul este echipat să se apuce să facă tot felul de lucrări de auto-vindecare și anti-îmbătrânire în timp ce dormi, iar dacă nu dormi suficient de mult, te vei simți obosit a doua zi.

Totuși sunt oamenii care dorm șapte până la opt ore pe noapte și se simt obosiți tot timpul.

Sunt foarte mulți cei care urmează diete vegane, se antrenează cu antrenori personali, au luat o duzină de medicamente, au meditat, au făcut yoga și au primit îngrijiri medicale nu numai de la cei mai buni doctori, ci și de la naturopat, acupuncturist, sau terapeut.

 

Deci de ce sunt atât de epuizați tot timpul?

Iată două întrebări pe care ar trebui să și le pună toată lumea obosită.

Pentru că sunt atât de puține soluții medicale pe care să le oferi acestor pacienți care suferă de insomnie cronică (dar de altfel perfect sănătoși), am început pur și simplu să le pun întrebări. Am încercat să sap adânc în viețile lor și am ajuns să-mi schimb formularul de primire a pacienților într-o cercetare profundă de 10 pagini pentru a afla despre cine erau pacienții mei de fapt.

Perspectivele dezvăluite atât mie, cât și pacientului, au început să schimbe lucrurile. Întrebări precum „La ce spune corpul tău „Nu”?” sau „De ce are nevoie corpul tău pentru a se vindeca?” a dat niște răspunsuri destul de șocante.

Am primit răspunsuri precum: „Corpul meu spune nu afacerii mele. Trebuie să renunț la slujbă.” „Corpul meu spune nu căsniciei mele toxice. Trebuie să-mi părăsesc soțul.” „Nu știu de ce, dar toate simptomele mele dispar când merg în acel oraș. Trebuie să mă mut acolo.”

De cele mai multe ori, se trezea mintea lor rațională și spuneau: „Stai, dar nu pot face asta!” Dar unii dintre ei au îndrăznit și au decis să urmeze ceea ce le-a prescris intuiția lor. Astfel au început să-și recapete energia, dar au observat, de asemenea, rezolvarea altor simptome cronice, cum ar fi durerea cronică sau simptomele gastrointestinale sau alergiile severe.

 

Fiziologia auto-vindecării

Din acest experiment, dar și din cercetările ulterioare, am observat că organismul este echipat cu mecanisme naturale de auto-reparare care sunt active numai atunci când sistemul nervos este în modul parasimpatic sau în răspuns de relaxare. Cu toate acestea, în 70 la sută din timp, corpul este în răspunsul la stres de „luptă sau fugi”, care se activează atunci când sistemul nervos este în modul simpatic. Având în vedere că omul obișnuit se confruntă cu peste 50 de răspunsuri la stres pe zi, nu este de mirare că mecanismele naturale de auto-vindecare ale corpului se strică și oamenii se îmbolnăvesc și obosesc.

Cu o mulțime de hormoni de stres care plutesc în jurul fluxului sanguin, corpul tău arde energie suplimentară atunci când ar trebui să se restabilească și să se relaxeze. Așa că nu numai că te simți obosit, dar îți și expui corpul la pericol de îmbolnăvire.

Indiferent dacă te lupți din cauza oboselii, a unei boli autoimune, a unui sindrom de durere cronică, cum ar fi fibromialgia, sau a durerii cronice de spate, a unei tulburări gastrointestinale precum sindromul de colon iritabil, a bolii cronice Lyme sau a oricărei afecțiuni care nu tinde să răspundă bine la terapia medicală convențională, abordarea cauzei care stă la baza răspunsului tău la stres, ar putea fi biletul pentru sănătate.

 

Cum să activezi auto-vindecarea corpului

Îți poți antrena corpul să petreacă mai mult timp în răspunsul de relaxare, abordând factorii de stres subiacenți din viața ta.

Fă asta întrebându-te: „Ce te-a predispus la acel simptom sau boală în primul rând? Care este adevăratul motiv pentru care mecanismele tale de auto-reparare s-au defectat?” Vezi ce apare. Poate că este timpul să renunți la slujba ta care te secătuiește de energie, să-ți închei căsnicia, să găsești un grup de suflete, să rezolvi problemele de abandon din copilărie sau să-ți urmezi adevărata chemare.

Aprofundarea cauzelor fundamentale ale oboselii sau a oricărei alte boli poate fi o provocare, dar poate duce și la un remediu. Știu. Am văzut. Toată energia pe care o consumi în răspunsul la stres poate fi canalizată către auto-reparare, lăsându-te împrospătat și să te simți vital, calm și plin de energie.

Ce spun oamenii de știință

 

Sănătatea adolescenților

8 sfaturi pentru sănătatea în copilărie și adolescență

 

Copilăria și adolescența sunt printre cele mai importante etape ale vieții oricărei persoane. Și deși acest lucru nu este probabil o noutate pentru tine, merită să parcurgi acest material. Volumul de creștere și dezvoltare pe care îl experimentează corpul în acesastă perioadă de timp este uluitor. Cu alte cuvinte, corpul trece prin transformări semnificative în timpul copilăriei și adolescenței.

În timpul copilăriei și adolescenței, corpul este în continuă schimbare. Schimbările vin atât de rapid încât poate fi dificil să monitorizezi sănătatea copilului tău – atât fizic, cât și mental. Fie că ești un părinte care caută sfaturi despre sănătatea copilului tău fie că ești un adolescent care dorește să citească despre schimbările din corpul său, ai ajuns la locul potrivit! La urma urmei, ce loc mai bun pentru a începe decât elementele de bază?

Îți prezentăm mai jos unii dintre cei mai importanți (și interesanți) factori despre sănătatea copilăriei și a adolescenței.

 

1. Un metabolism rapid nu înseamnă că poți uita de o alimentație corectă:

Adulții se plâng adesea că metabolismul încetinește odată cu vârsta. Adică, pe măsură îmbătrânește, organismul devine mai puțin rapid și mai puțin eficient în a descompune alimentele și a le transforma în energie. Așadar, în timp ce copiii și adolescenții pot – și o fac adesea – să mănânce patru boluri de paste fără consecințe imediate, aceeași cantitate de mâncare ar putea avea efecte de durată asupra unui adult (și asupra taliei sale).

Acest fapt îi face pe mulți să creadă că copiii, în special adolescenții, pot mânca aproape orice, menținându-și sănătatea. Din păcate, acest lucru nu este tocmai adevărat. Copiii și adolescenții pot mânca multă mâncare, dar asta pentru că organismul crește mult. Asta înseamnă că necesită multă energie. Și pentru a-i oferi energia de care are nevoie, o alimentație bună este cheia.

 

Elementele de bază ale unei bune nutriții rămân aceleași de la copilărie până la vârsta adultă: ar trebui să te străduiești să mănânci o dietă bine echilibrată, care să includă multe fructe și legume proaspete, cereale integrale, grăsimi pe bază de plante și proteine ușoare.

 

2. Adolescenții și copiii ar trebui să evite băuturile pentru adulți – și nu doar alcoolul:

Este de la sine înțeles, copiii și adolescenții nu ar trebui să bea alcool. În timp ce creierul este încă în curs de dezvoltare, consumul de alcool poate avea consecințe negative de durată. Acestea fiind spuse, băuturile alcoolice nu sunt singurele băuturi care trebuie ținute departe de adolescenți.

Începând cu 2014, CDC a raportat că 73% dintre copii consumă zilnic cofeină. În timp ce copiii sub 12 ani ar trebui să evite consumul total de cofeină, adolescenții pot bea cantități mici de cofeină fără a le afecta sănătatea. Iată unde este problema: cantitatea de cofeină pe care adolescenții o consumă depinde de ceea ce beau. Băuturile energizante sunt populare printre adolescenți, consumând astfel cantități mari de cofeină..

Adolescenților cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani li se recomandă să nu consume mai mult de 100 de miligrame (mg) de cofeină în fiecare zi - aproximativ o ceașcă tare de cafea. Unele băuturi energizante conțin o cantitate triplă de cofeină într-o doză. Și mulți adolescenți beau mai multe băuturi energizante pe zi. Nu trebuie să fii bun la matematică pentru a ști că este cu mult peste limita recomandată.

Deci, de ce contează asta? Copiii și adolescenții sunt fizic mai mici decât adulții, așa că simt efectele cofeinei mult mai puternic decât, să zicem, majoritatea oamenilor care lucrează la birou. În plus, creierul adolescenților încă se dezvoltă și se maturizează. De asemenea, cofeina poate perturba ciclurile de somn ale adolescenților, iar somnul este un factor crucial pentru dezvoltarea creierului. În cazuri extreme, consumul excesiv de cofeină poate chiar să pună în pericol inimile adolescenților.

3. Somnul este un aspect vital al sănătății și bunăstării adolescenților:

Întreabă pe aproape oricine cât de mult ar trebui să dormi și probabil că îți vor da același răspuns: opt ore. Și în timp ce opt ore este un ghid bun pentru adulți, cantitatea de somn recomandată pentru adolescenții sănătoși este între opt și 10 ore.

Între cerințele de la școală, muncă, prietenii și alte relații, poate fi greu pentru adolescenți să acorde prioritate somnului. Dar iată de ce este recomandat să o facă: somnul joacă un rol important în aproape toate procesele și funcțiile neurologice - memorie, evaluarea riscurilor, procesarea inputului senzorial. În plus, în adolescență creierul tău încă se dezvoltă și face conexiuni neuronale. Este crucial să dormi suficient pentru a permite realizarea acestor conexiuni.

 

4. Crema de protecție solară nu este o glumă:

Deși par nesemnificative arsurile solare în această perioadă, ele pot avea un impact de durată asupra sănătății tale. Expunerea excesivă la soare – fie că este vorba de arsuri solare frecvente, arsuri solare extreme sau chiar prea multă bronzare – poate duce la îmbătrânirea prematură a pielii. Aceasta înseamnă o apariție timpurie a ridurilor și, în unele cazuri, un risc crescut de probleme ale pielii.

Acest lucru nu înseamnă să nu te expui la soare. Poți în continuare să mergi la plajă, la piscină sau să faci o plimbare lungă într-o zi însorită - trebuie doar să porți protecție solară. Și nu orice protecție solară. Cu cât ratingul SPF este mai mare, cu atât mai bine.

Ca orientare, 15 SPF este potrivit pentru purtarea zilnică, dar pentru perioade lungi de expunere la soare, ar trebui să urmărești să porți protecție solară cu SPF 30 sau mai mare. Și nu uita să aplici la fiecare două ore, după cum este necesar!

 

5. Ai grijă de urechile tale:

Sănătatea urechii poate părea un subiect ciudat despre care să vorbim, dar nu este o glumă. Și este unul dintre aspectele cele mai frecvent neglijate ale sănătății adolescenților. Odată cu proliferarea smartphone-urilor, a căștilor, a playerelor mp3 și a altor gadgeturi la prețuri accesibile, practic toată lumea poate asculta muzică oriunde.

Acesta nu este neapărat un lucru rău. Dar iată care este problema: adolescenții și copiii (și chiar adulții) adesea nu înțeleg riscurile ascultării muzicii puternice pentru perioade prelungite de timp. Și, drept urmare, mulți adolescenți ascultă muzică la volum periculos de ridicat. Muzica tare prin căști va deteriora celulele din cohlee, crescând riscul de pierdere a auzului și tinitus (țiuit în urechi). Așa că ai grijă de urechile tale cât timp ești tânăr - în viitor vei fi recunoscător!

 

6. Adolescenții ar trebui să facă sport în mod regulat:

Când vine vorba de sănătatea adulților, exercițiul fizic constant este unul dintre aspectele cele mai des citate pentru un stil de viață sănătos. În mod similar, exercițiile fizice sunt un element vital al sănătății adolescenților.

Probabil ai întâlnit o varietate de sugestii pentru cât de mult exerciții ar trebui să facă adolescenții: 30 de minute pe zi, 30 de minute de șase ori pe săptămână, 60 de minute de trei ori pe săptămână - ai înțeles ideea. Dacă faci o medie a acestor diverse sugestii, iată concluzia: adolescenții ar trebui să facă undeva între 180 și 210 de minute de exerciții în fiecare săptămână. Acest lucru ar putea fi înnot, ciclism, mers la cursuri de dans, plimbarea câinelui - nu contează. Ceea ce contează este că îți accelerează ritmul cardiac.

În timp ce exercițiile fizice regulate te va ajuta să îți menții corpul sănătos, beneficiile nu sunt doar de natură fizică. Exercițiile fizice regulate îi pot ajuta pe adolescenți să-și regleze starea de spirit, să atenueze stresul și să doarmă mai bine. Toate acestea sunt aspecte importante ale sănătății adolescenților.

 

7. Sănătatea dentară este și ea importantă:

În adolescență, este ușor să te simți invincibil. Corpul tău își vindecă mai ușor majoritatea rănilor, iar creierul tău nu și-a dezvoltat pe deplin abilitățile de evaluare a riscurilor. Această combinație îi poate determina pe adolescenți să ia niște decizii neplăcute. Poate fi greu să vezi imaginea de ansamblu.

Când vine vorba de sănătatea dentară, totuși, totul ține de imaginea de ansamblu. Odată ce îți cad dinții de lapte, ai unii care să dureze tot restul vieții, așa că este important să ai grijă de ei. Întrebați adulții ce și-ar dori să fi făcut diferit în adolescență și la douăzeci de ani și mulți vor da același răspuns: și-ar fi dorit să fi avut mai multă grijă de dinții lor.

Sănătatea dentară nu trebuie să fie complicată, dar necesită consecvență. Asigurați-te că îi periezi și că folosești ața dentară cel puțin în fiecare seară și îți vei menține sănătatea orală înfloritoare pentru următorii ani.

 

8. Niciodată nu este prea devreme pentru a acorda prioritate sănătății mintale:

Una dintre cele mai comune concepții greșite despre sănătatea mintală este că numai adulții suferă de acest tip de probleme. În timp ce vârsta adultă timpurie este o perioadă foarte comună în care apar multe provocări de sănătate mintală, oricine, indiferent de vârstă, poate experimenta schimbări în sănătatea mintală. De fapt, unul din aproximativ cinci adolesceți are o tulburare de sănătate mintală diagnosticată.

Deci, ce înseamnă asta pentru tine? Indiferent dacă întâmpini sau nu provocări de sănătate mintală, niciodată nu este prea devreme să acorzi prioritate sănătății mintale. Pentru adolescenți, acest lucru ar putea însemna să ia o pauză de la rețelele sociale, să consulte un terapeut și, în unele cazuri, să ia medicamentele / suplimentele prescrise de persoana calificată să facă acest lucru.

 

Totul este să găsești ceea ce funcționează pentru tine și să nu aștepți până la vârsta adultă pentru a rezolva orice problemă.

Ce spun oamenii de știință

 

Impactul îmbătrânirii asupra funcției  imune

Corpul tău este o mașină complexă, foarte solicitată. Funcționează cel mai bine atunci când toate sistemele și mecanismele interne funcționează corespunzător  pentru a menține corpul să funcționeze la apogeu, de la piele și structura scheletică până la sistemul cardiovascular și nervos central. Dar, ca orice mașină, procesul natural de îmbătrânire al corpului tău va începe să afecteze multe dintre aceste sisteme.

 

Ca apărare naturală a corpului tău, nu există un sistem care să-ți afecteze întregul organism prin declin natural mai mult decât un sistem imunitar îmbătrânit. În timp, sistemul tău imunitar se deteriorează în mod natural printr-un proces numit imunosenescență. Deși este definit ca impactul vârstei asupra funcției imunitare, este un proces care, la fel ca sistemul tău imunitar, este determinat de funcționarea – sau lipsa acestuia – a multor părți mai mici.

 

Pentru a înțelege ce se întâmplă cu sănătatea imunitară pe măsură ce îmbătrânești, ar putea fi important să ai o vedere de ansamblu asupra sistemului tău imunitar.

 

Imunitatea înnăscută vs adaptativă

Sistemul tău imunitar este format din celule albe din sânge, țesuturi și organe care combină forțele pentru a apăra organismul împotriva factorilor de stres interni și externi. Răspunsul general al sistemului imunitar este adesea împărțit în două părți: imunitatea înnăscută și imunitatea adaptivă.

 

Sistemul imunitar înnăscut (sau sistemul imunitar nespecific) este exact ceea ce ai crede că se bazează pe nume - asta este ceea ce ai de când te-ai născut. Imunitatea ta înnăscută este dezvoltată cu ajutorul părinților tăi și transmisă genetic descendenților tăi. Este alcătuit din bariere fizice și chimice ale imunității, cum ar fi reflexul de tuse, pielea, membranele mucoase și acidul din stomac.

 

Sistemul tău imunitar înnăscut nu este la fel de puternic ca alte părți ale sistemului tău general, dar este prima ta linie de apărare și atacă rapid orice substanță străină, numite antigene. Orice antigen care trece prin aceste apărări acționează împotriva imunității tale adaptive.

 

Imunitatea ta adaptativă este individuală pentru tine și se schimbă continuu. Pe măsură ce ești expus la diferite antigene de-a lungul vieții, sistemul tău imunitar construiește și cataloghează o apărare împotriva acelor antigene particulare. Când corpul tău este bombardat, limfocitele B și T (celulele B și T) sunt eliberate din glanda timusului. Celulele B produc anticorpi, iar celulele T atacă direct antigenele. Împreună, aceste celule albe din sânge lucrează pentru a îți proteja corpul împotriva vătămărilor, inclusiv a amenințărilor cauzate de viruși și infecții, și își amintesc cum să lupte cu ceea ce ați fost deja expus.

 

Imunitatea și vârsta

Pe măsură ce îmbătrânești în mod natural, există câteva lucruri care se întâmplă în corpul tău pe măsură ce are loc imunosenescența. Timusul tău, care are cea mai mare dimensiune în timpul pubertății, se micșorează, limitând producția de celule T. Numărul de celule T pe care le ai nu scade pe măsură ce îmbătrânești, dar scade funcția lor. Deoarece aceste celule fac parte din echipa însărcinată cu atacarea directă a antigenelor, riscul de a te îmbolnăvi crește. Încă își amintesc cum să lupte cu ceea ce au văzut în trecut, dar ai nevoie de altele noi pentru a lupta împotriva noilor expuneri – sau chiar de tipurile mutante la care corpul tău s-a adaptat deja, cum ar fi o nouă tulpină de gripă.

 

Nu numai că sunt create mai puține celule noi, dar sunt și mai lente în a reacționa la noile amenințări. În consecință, organismul are nevoie de mai mult timp ca să-și dea seama de un plan de atac pentru a face față amenințărilor odată ce acestea sunt detectate. Acesta este motivul pentru care infecțiile și bolile sunt mai frecvente și mai severe pe măsură ce îmbătrânești decât erau când tu și sistemul tău imunitar erați tineri.

 

Dar nu doar imunitatea adaptativă încetinește. În mod similar, sistemul înnăscut este mai lent în a răspunde și a reacționa la problemele interne și externe din prima linie. Luați, de exemplu, o tăietură la nivel de suprafață. Când ești tânăr, celulele albe din sânge se desfășoară rapid pentru a coagula, a forma crusta și a remodela pielea. Dar, pe măsură ce îmbătrânești, acest proces încetinește în mod natural, lăsându-i pe unii oameni predispuși la inflamații și infecții - doi dintre principalii factori ai unui sistem imunitar slăbit.

 

Susține un sistem imunitar îmbătrânit

 

 Deși un sistem imunitar încetinit este o parte naturală a îmbătrânirii, aceasta nu înseamnă că deteriorarea este inevitabilă. De fapt, în funcție de anumiți factori, corpul tău poate fi biologic mai tânăr decât vârsta ta calendaristică.

 

În timp ce vârsta ta cronologică este măsurată prin numărarea anilor de la naștere, vârsta biologică - sau modul în care îmbătrânești - este o măsură a sănătății tale generale atunci când sunt luați în calcul factori precum stilul de viață, dieta, riscul genetic de a dezvolta boli legate de vârstă și nu numai. Acesta este motivul pentru care două persoane născute în aceeași zi pot părea că îmbătrânesc diferit.

 

Există anumite aspecte pe care nu le poți controla, despre modul în care îmbătrânirea îți poate afecta în mod natural sistemul imunitar din cauza factorilor genetici, dar poți adăuga (sau elimina) câteva obiceiuri cheie ale stilului de viață pentru a susține întregul sistem al corpului.

 

Consumă o dietă bine echilibrată

O dietă plină de fructe și legume proaspete, cereale integrale, grăsimi sănătoase și carne slabă îți poate ajuta sistemul imunitar să funcționeze la parametrii înalți. O varietate de fructe, legume și cereale integrale oferă, de asemenea, fibrele alimentare necesare pentru a susține un tract gastrointestinal sănătos. Acest lucru este deosebit de important în stabilirea unui răspuns imun puternic la factorii de stres externi. Acest lucru se datorează faptului că este direct afectat de agenți patogeni și de orice se transmite prin alimente. S-a demonstrat că multe dintre alimentele cele mai strâns asociate cu dieta mediteraneană ajută la menținerea sistemului imunitar.

 

Dormi suficient

Lipsa unui somn adecvat înseamnă că organismul tău nu produce atât de multe proteine ​​care vizează infecțiile și inflamațiile care ajută la întărirea și restabilirea răspunsurilor imune.

 

Exercițiile

A fi constant activ este una dintre cele mai bune modalități de a-ți ajuta sănătatea generală. Se recomandă adulților să efectueze aproximativ 150 de minute combinate de exerciții moderate în fiecare săptămână. Acest lucru este suficient pentru a ajuta fluxul de sânge și pentru a ajuta celulele imune să migreze în tot corpul.

 

Practică o bună igienă

Una dintre cele mai ușoare moduri prin care îți poți ajuta corpul să lupte împotriva stresorilor externi este să practici obiceiuri adecvate de igienă. Spălarea corectă a mâinilor și alte obiceiuri de curățenie ajută la limitarea expunerii la microbii care îți pot testa imunitatea.

 

Stres

Stresul necontrolat îți poate afecta greutatea, somnul și bunăstarea generală și, de asemenea, poate pune o presiune suplimentară asupra sistemului imunitar. Dezvoltarea unor tehnici simple de gestionare a stresului te poate ajuta să te îndepărtezi pentru moment de situațiile stresante și să te resetezi.

 

Nu Fuma

Fumatul ucide anticorpii și antioxidanții din sânge. Îți inflamează plămânii, determinând deturnarea celulelor de la alte utilizări.

 

Bea alcool cu ​​ moderație

Consumul excesiv de alcool scade capacitatea celulelor albe din sânge de a ucide antigenele și de a lupta împotriva infecțiilor.

 

Concluzia este că un sistem imunitar sănătos și un stil de viață general sănătos merg mână în mână. Pregătirea pentru impactul vârstei asupra funcției imune este un efort al întregului corp, iar menținerea acestuia necesită o abordare holistică.

 

Ce spun oamenii de știință

 Lectinele - pro sau contra? 

Lectinele, sau hemaglutininele, sunt un „antinutrient” care a primit multă atenție datorită mass-mediei populare și cărților de diete la modă care citează lectinele drept o cauză majoră a obezității, inflamației cronice și bolilor autoimune. Se găsesc în toate plantele, dar leguminoasele crude (fasole, linte, mazăre, soia, arahide) și cerealele integrale precum grâul conțin cele mai mari cantități de lectine. Există adevăr în spatele acestor afirmații?

 Problema cu lectinele

Lectinele sunt definite ca proteine ​​care se leagă de carbohidrați. Aceleași caracteristici pe care le folosesc lectinele pentru a apăra plantele din natură pot cauza probleme în timpul digestiei umane. Ele rezistă la descompunerea în intestin și sunt stabile în medii acide, caracteristici care protejează plantele care conțin lectină din natură. 

 Când sunt consumate, lectinele în starea lor activă pot provoca efecte secundare negative. Cele mai mediatizate relatări raportează reacții severe la persoanele care consumă chiar și cantități mici de fasole crudă sau insuficient gătită. Acestea conțin fitohemaglutinină, un tip de lectină care poate face ca celulele roșii din sânge să se aglomereze. De asemenea, poate produce greață, vărsături, tulburări de stomac și diaree. Efectele secundare mai ușoare includ balonarea și gazele.

 Studiile pe animale și pe celule au descoperit că lectinele active pot interfera cu absorbția mineralelor, în special a calciului, fierului, fosforului și zincului. Leguminoasele și cerealele conțin adesea aceste minerale, astfel încât prezența concomitentă a lectinelor poate împiedica absorbția și utilizarea acestor minerale în organism. Lectinele se pot lega și de celulele care căptușesc tractul digestiv. Acest lucru poate perturba descompunerea și absorbția nutrienților și poate afecta creșterea și acțiunea florei intestinale. Deoarece proteinele lectinei se leagă de celule pentru perioade lungi de timp, ele pot provoca un răspuns autoimun și se presupune că joacă un rol în afecțiuni inflamatorii cum ar fi artrita reumatoidă și diabetul de tip 1.

 Aceste teorii au alimentat mișcarea profitabilă anti-lectinei, generând cărți de succes și suplimente de enzime pentru a preveni activitatea lectinei în organism. Cu toate acestea, există cercetări foarte limitate la om privind cantitatea de lectine active consumate în dietă și efectele lor pe termen lung asupra sănătății. Antinutrienții, inclusiv lectinele, sunt studiați cel mai adesea în dietele țărilor în curs de dezvoltare, unde malnutriția este răspândită sau unde varietatea alimentelor este foarte limitată, iar cerealele integrale și leguminoasele sunt alimente de bază zilnice importante.

 Cum să reduceți lectinele din alimente

Este important de reținut că consumul de alimente cu o cantitate mare de lectine active este rar. Un motiv este că lectinele sunt cele mai puternice în starea lor crudă, iar alimentele care le conțin nu sunt de obicei consumate crude. Gătitul, în special cu metode umede cu căldură ridicată, cum ar fi fierberea sau tocănirea, sau înmuierea în apă timp de câteva ore, poate inactiva majoritatea lectinelor.  Lectinele sunt solubile în apă și se găsesc de obicei pe suprafața exterioară a unui aliment, astfel încât expunerea la apă le elimină.

 Un exemplu este fasolea uscată. Pentru a le pregăti pentru mâncare, se lasă la înmuiat câteva ore și apoi se fierb încă câteva ore pentru a înmuia fasolea, ceea ce dezactivează acțiunea lectinelor. Conservele de fasole sunt gătite și ambalate în lichid, deci sunt, de asemenea, sărace în lectine. Cu toate acestea, fasolea crudă fiertă la foc mic, cum ar fi într-un cuptor cu gătit lent sau gătirea insuficientă a fasolei nu va elimina toate lectinele.

Organismul poate produce enzime în timpul digestiei care degradează unele lectine. Alte procese care dezactivează compușii cum sunt încolțirea boabelor și a fasolei și îndepărtarea mecanică a cojii exterioare a boabelor de fasole și a boabelor de grâu care conțin cele mai multe lectine.

Există diferite tipuri de lectine în diferite alimente, iar reacțiile pe care oamenii le au la acestea variază foarte mult. Este posibil ca o persoană care are o sensibilitate digestivă subiacentă, cum ar fi sindromul intestinului iritabil, să aibă mai multe șanse să experimenteze simptome negative în urma consumului de lectine și alți antinutrienți. Deoarece simptomele raportate ale sensibilității la lectină sunt recunoscute cu disconfort fizic, o soluție rezonabilă poate fi să mănânci mai puțin sau mai puțin des alimentele care provoacă probleme digestive.

 

Beneficiile alimentelor care conțin lectină

Lectinele pot acționa ca un antioxidant, care protejează celulele de daunele cauzate de radicalii liberi. De asemenea, încetinesc digestia și absorbția carbohidraților, ceea ce poate preveni creșterea bruscă a zahărului din sânge și a nivelurilor ridicate de insulină. Cercetările timpurii urmăresc, de asemenea, utilizarea unor cantități mici netoxice de anumite lectine pentru a ajuta la stimularea creșterii celulelor intestinale la pacienții care nu pot mânca pentru perioade lungi de timp și în tratamentele anticancer din cauza capacității lectinelor de a provoca moartea celulelor canceroase.

În multe studii populaționale mari, alimentele care conțin lectină precum leguminoasele, cerealele integrale și nucile sunt asociate cu rate mai scăzute de boli cardiovasculare, pierdere în greutate și diabet de tip 2.  Aceste alimente sunt surse bogate de vitamine B, proteine, fibre și minerale și grăsimi sănătoase. 

Astfel, beneficiile pentru sănătate în urma consumului acestor leguminoase, sunt mai semnificative decât lipsa lor din alimentație.