Ce spun oamenii de știință

 

Creșterea grădinii intestinale  

Cu ce să îți hrănești microbiomul intestinal

 Ești grădinar, chiar dacă nu ai palmele bătătorite ca să dovedească asta. Poate că nu ai plantat niciodată o sămânță și nu ai avut grijă de ea până când a răsărit din pământ. Dar tot un fel de grădinar te numești. Asta pentru că intestinul tău este ca o grădină, iar dieta ta acționează ca sol și îngrășământ.

Ceea ce pui în grădina ta îți influențează microbiomul (microbii care cresc acolo). Mai exact, amestecul de fibre, proteine, carbohidrați, grăsimi și micronutrienți din dieta ta determină dacă microbiomul tău va înflori sau nu.

Rezidenții microscopici ai intestinului includ ciuperci, viruși, drojdie și alte microorganisme. Dar bacteriile sunt cea mai notabilă floră intestinală. Deoarece durata lor de viață este scurtă, bacteriile se pot adapta rapid la schimbările de mediu. Ele pot lua, de asemenea, material genetic din flora intestinală vecină, care poate aduce beneficii atât bacteriilor, cât și gazdei în care trăiesc (adică tu!).

Aceste caracteristici fac ca bacteriile să aibă un impact atât de mare asupra sănătății umane. Și de aceea este important să înțelegi modul în care dieta ta cultivă sănătatea și diversitatea bacteriilor și a altor flore intestinale.

Cum a început grădina ta intestinală

Nu te-ai născut cu bacteriile pe care le ai acum în intestin. Acest profil a fost construit pe parcursul primilor ani ai vieții tale, începând cu modul în care te-ai născut. Nașterea prin cezariană versus nașterea vaginală a dictat bacteria inițială dominantă în intestinul tău. Apoi, ceea ce ai primit ca hrană a completat profilul tău  bacterian timpuriu al intestinului.

Studiile asupra laptelui matern au ilustrat cu adevărat rolul și importanța microbiomului intestinal. Inițial, cercetătorii nu erau siguri de ce laptele conținea carbohidrați atât de complecși. Se știa că aceste molecule nu sunt digerabile pentru sugari. Bebelușilor le lipseau enzimele necesare. Cu toate acestea, cercetările au arătat că acești carbohidrați complecși sunt de fapt prezenți în laptele matern pentru a hrăni microbiomul intestinal al sugarului, și nu pe sugar.

Deci, grădina ta intestinală a început în această etapă timpurie a vieții. Laptele matern a acționat ca solul bogat care hrănește bacteriile din interior. Rezultatul a fost simbiotic pentru bacterii și copil. Bacteriile au înflorit și, făcând acest lucru, au protejat mucoasa intestinală a bebelușului. Acest lucru a fost important pentru o imunitate sănătoasă și pentru absorbția nutrienților și rămâne important și pentru faza de adult. Proliferarea bacteriilor bune a însemnat că acestea pot elimina posibilii agenți patogeni și pot descompune carbohidrații complecși în părți digerabile.

După primii doi ani de viață, profilul microbiomului tău era aproape stabilit. Și chiar și cu toată varietatea florei, stilului de viață, geneticii și anatomiei, există câteva bacterii care se găsesc de obicei în microflora intestinală.

Cele mai comune tipuri de bacterii găsite în intestinul uman aparțin claselor phyla firmicutes și bacteroidetes, actinobacteria și proteobacteria. Aceste phyla (o clasificare biologică) conțin specii bacteriene despre care poate ați auzit înainte, cum ar fi Lactobacillus, Prevotella, Bifidobacteria și H. pylori.

A existat un efort concentrat pentru a analiza pe larg microbiomul uman. Mai multe cercetări trebuie făcute înainte ca un profil să fie proclamat cel mai sănătos. Dar chiar și în lipsa unor răspunsuri definitive, se poate ajunge la o concluzie acceptată.

O caracteristică confirmată a unui intestin sănătos este diversitatea microflorei. Diverse comunități bacteriene tind să fie mai rezistente. Aceasta înseamnă că sunt mai buni la apărarea potențialilor agenți patogeni care ar putea invada și încerca să preia spațiul. Când microbiomul intestinal este umplut cu o multitudine de diferite bacterii bune, cele rele nu au spațiu gol pentru a locui.

Aceasta este o luptă constantă pentru spațiu și resurse. Și tu joci un rol important. În calitate de grădinar, controlezi solul și îngrășământul, ceea ce determină ce crește cel mai bine. Aici intră în joc ceea ce alegi să mănânci.

Cum îți afectează dieta microbiomul intestinal

Cercetările arată că există diferențe în profilul microbian în funcție de conținutul dietei tale curente, la fel ca diferențele explicate prin hrănirea laptelui matern față de laptele praf. Asta înseamnă că o dietă bogată în fructe și legume (care conține mai multe fibre) va produce un profil bacterian diferit de unul bogat în proteine ​​și grăsimi animale, sau altul plin de carbohidrați simpli și procesați.

Dar ce fel de sol alimentar crește cea mai diversificată și mai robustă grădină cu floră intestinală? Și care diete nu reușesc să producă profiluri bacteriene avantajoase?

Mai jos găseșt o idee despre cum se schimbă microbiomul intestinal cu diferite diete. Nu trebuie să fi un expert în diferitele bacterii enumerate mai jos pentru a îți face o idee despre acea caracteristică cheie a unui intestin sănătos - diversitatea.

        Dieta occidentală

Acest tip de dietă este bogat în grăsimi saturate și zahăr și conține alimente procesate. Deoarece îi lipsesc o varietate de fructe și legume, dieta occidentală modernă este lipsită de fibre. Dacă îți amintești de mai devreme, fibrele sunt ceea ce îți hrănește microbiomul intestinal. De aceea, fibrele sunt adesea numite „prebiotice”. Asta pentru că hrănește bacteriile care, în cele din urmă, te ajută să te hrănești.

Fără această fibră, există mai puține specii de floră în intestinul tău care pot prospera. Aceasta înseamnă că diversitatea microbiană este mai mică decât în ​​cazul altor diete bogate în fibre din fructe, legume și anumite grâne. Scăderea diversității microbiene duce la scăderea rezistenței intestinale, ceea ce poate provoca probleme pentru sănătatea ta.

Dieta mediteraneană

Pe de altă parte, dieta mediteraneană este cunoscută pentru varietatea sănătoasă. Care include:

• 1     Diverse fructe și legume
• 2.     Includerea leguminoaselor si anumitor grâne
• 3.     Utilizarea generoasă a grăsimilor sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline
• 4.     Aport minim de proteine ​​de origine animală

Acest amestec creează o dietă bogată în fibre - sau material prebiotic - pentru care microbiomul intestinal trăiește literalmente. Și, după cum probabil ai ghicit, dieta mediteraneană promovează diversitatea microbiană. O analiză a modificărilor microbiene induse de dietă nu a observat nici o scădere a speciilor la cei care au consumat o dietă mediteraneană. Pe de altă parte, cercetătorii au observat o creștere a cel puțin trei specii.

Nu te-am convins? Un studiu s-a concentrat pe un grup de participanți italieni care au urmat o dietă mediteraneană. Pe parcursul a trei săptămâni, participanții au furnizat trei mostre care au fost reunite și analizate pentru conținutul microbian intestinal. Cercetătorii au descoperit că cei care au respectat cel mai bine dieta aveau o floră mai diversă în intestine. Mai precis, la cei care mănâncă pe bază de plante (fără proteine ​​de origine animală), au găsit o creștere a bacteriilor Prevotella.

Vegetarian

Mâncarea vegetariană duce la creșterea numărului de bacterii similare găsite la adepții dietei mediteraneene. În plus, dietele vegetariene provoacă și o creștere a diversității microbiomului, datorită tuturor fibrelor pe bază de legume.

O altă schimbare notabilă este scăderea speciilor de Bacteroides - tendința opusă observată în dietele occidentale. Principala diferență este consumul de proteine ​​de origine animală. Speciile Bacteroides nu sunt în mod inerent rele ci pot avea o relație benefică cu intestinul. Dar, în cazul în care scapă din acel mediu prin mucoasa intestinului, pot cauza probleme.

           

Ești ceea ce mănânci!

Mai sunt încă multe cercetări de făcut cu privire la microbiomul intestinal și toate complexitățile sale. Dar unele lucruri sunt foarte clare.

În primul rând, sănătatea microbiomului intestinal este legată în mod direct de sănătatea generală. Unul dintre motivele principale îl reprezintă faptul că flora intestinală ajută la digerarea alimentelor și la hrănirea corpului. Ele joacă, de asemenea, un rol în semnalarea creierului cu diverse mesaje, cum ar fi atunci când ne este foame sau ne săturăm corespunzător. Și flora joacă, de asemenea, un rol în menținerea imunității sănătoase.

În al doilea rând, s-a stabilit că ar trebui să depui eforturi pentru diversitatea microbiomului din intestin. Și înainte de a-ți face griji, începe prin a te gândi la modalități în care poți include mai multe fibre în dieta ta.

Din fericire, ai o mulțime de opțiuni pentru a face acest lucru. Încearcă câteva dintre aceste opțiuni simple:

1. Aplică modificări mici, ușor de pus în practică. De exemplu să consumi leguminoase de genul lintei, năutului, fasolei, etc. 

2. Ia în considerare înlocuirea unei gustări procesate cu una formată din fructe sau legume. Și o poți face într-un mod distractiv! Merele sau morcovii pot fi mai interesanți atunci când sunt asociați cu untul de nuci preferat. O salată are un gust mai strălucitor și cu căpșuni proaspete.

3. Sari peste decojire cand poți. Pielea (sau cojile) de legume și fructe poate avea o mulțime de fibre și nutrienți sănătoși. Când le decojești, îți lipsește hrana pe care ți-o oferă ție și microbiomului tău.

4. Ia în calcul o abordare complet diferită a cerealelor. Îți place pâinea albă și alte cereale? Nu esti singur. Dar înlocuirea unei porții aici sau acolo cu o opțiune de alte grâne este un început bun. Încearcă grâne precum quinoa, mei, farro sau orez brun. Îți poate diversifica rutina de gătit și îți poate ajuta intestinul.

Starea (și diversitatea) microbiomului tău intestinal este destul de stabilă la vârsta adultă, dar nu și atunci când iei antibiotice. Ele pot șterge bacteriile rele și bune. Este ca și cum ai epuiza simultan o grădină de tot materialul organic, bogăția și nutrienții ei. Astfel, acel sol microbian minunat și fertil va trebui reconstruit. Un studiu a constatat că poate dura până la patru săptămâni pentru ca microbiomul intestinal să revină la diversitatea sa normală.

Acum că știi toate aceste detalii, atunci când vine vorba de microbiomul tău, poți avea încredere că vei fi un maestru grădinar. Indiferent dacă solul tău nu este așa cum îți dorești, ai cunoștințele și instrumentele necesare pentru a face schimbări și a crește o grădină de microbiom intestinală sănătoasă, care îți poate aduce beneficii sănătății.

Paste cu pesto (100% vegan)

 

Paste fără gluten și pesto vegan

Așa cum spuneam într-un articol precedent, după ce am strecurat laptele de soia (nemodificată genetic) am rămas cu o mână de soia. Astfel m-am gândit să pregătesc o masă de seară ușoară, fără gluten sau lactate.

   Din soia am făcut pesto. Nu aveam în casă ingredientele clasice ale rețetei, însă după ce am citit câteva rețete am improvizat cu ce aveam: restul de soia, 5 căței de usturoi, câteva frunze de busuioc. 

Le-am pus în minirobot (îl folosesc atunci când am cantități mici), am adăugat peste ele sare, piper, curry, ulei de migdale, după ochi. (nu obișnuiesc să măsor), un pic din laptele rămas. 

Le-am dat 5 minute la viteză până a rezultat o textură cremoasă.

Între timp am pus la fiert pastele de năut, cca 7-8 min. Le-am strecurat și le-am clătit cu apă rece.

La final le-am pus într-un vas și am adus un borcan de ketchup din productia de vara trecută. Mai am doar câteva borcane și au fost un deliciu. 

Pentru aspect am adăugat niște măsline ce erau prin frigider. De obicei am măsline în casă.

E Voila!

Poftă bună!

Înghețată de caise congelate

 Astăzi m-am gândit cum să fac să consum și eu o înghețată, deși nu sunt mare fan, dar când vezi pe toată lumea în jurul tău consumând, parca îți vine chef.

  Cum nu mai consum lactate din noiembrie 2020, m-am pus să prepar lapte vegetal. Am înmuiat câteva ore soia nemodificată genetic, apoi cu puțină apă și  esență de vanilie, am pus în aparatul de făcut lapte vegetal.

După 20 de min l-am strecurat și mă gândesc să încerc mai târziu și un pesto vegan.

  Am scos din congelator o porție de caise congelate.

Le-am adăugat în Blender. Peste el am turnat ceva lapte fierbinte ca să se dezghețe mai repede caisele, atât cât să le pot blendui. Am pus un pic de esență de vanilie, câteva picături de ulei esențial de lămâie și le-am blenduit.

  Pasta obținută am turnat-o în pahare de unică folosință și le-am pus la congelator.

   După o oră am obținut delicioasa înghețată de caise, făcută în casă, fără lapte, fără zahăr.

Bon apetit! 

  

Agapia, un colt de rai

 Să tot fie vreo 11 ani de când ne petrecem concediul în Agapia. Mereu revenim cu mare bucurie în zonă. Au fost vreo 2-3 dăți când am avut parte de câteva zile ploioase în perioada de concediu. Dar nu-i nimic. Agapia este la fel de frumoasă.

 Ieri mă plimbam cu soțul în zona mânăstirii și își amintea cum la una din căsuțele de măicuțe își petrecuse mare parte din copilărie. Recunosc că m-au fascinat poveștile din copilăria sa, legate de această zonă. Astăzi, din păcate, casa părea abandonată. Nu era zare să miște ceva în curte. Noroc cu amintirile măicuței din copilărie, ce le povestise că în camera de la stradă își petrecuse și Ionel Teodoreanu verile, iar sub acel acoperiș luase naștere "La Medeleni".

Poate ar fi fost potrivit ca această casă să fie cumva consemnată în istoria locului, măcar printr-o plăcuță atârnată de gard, în care să se amintească acest moment.

De asemenea am remarcat că Mânăstirea a reușit să refacă curtea interioară, drumul către cimitir, continuând cu reabilitarea caselor de măicuțe din fața mânăstirii, păstrând specificul zonei. Dacă s-ar lua arhitectura locală și multitudinea de flori ce împodobesc casele măicuțelor, ar dispărea farmecul Agapiei.

Totuși au început să apară și construcții noi pe drumul către Agapia veche, ce nu mai au nimic din specificul zonei. Sunt moderne și aduc un aer de oraș.

Ceea ce îmi lipsește este posibilitatea de a fi cazați în imediata vecinătate a mânăstirii. Măicuțele nu mai au voie să găzduiască, iar singura noastră șansă de a ne trezi cu slujba, de a auzi cântecul de la ceasul bisericii în armoniile Baladei lui Ciprian Porumbescu, de a ne bucura ochii și urechile cu interiorul pictat de Nicolae Grigorescu și cântările duioase ce răsună din altar la slujbele de seară și de dimineață, de a trăi viața mânăstirii cât mai aproape, a fost închisă. Hotelul Brd, care era la 500 de metri de mânăstire și-a închis porțile de anul trecut, fiind pus în vânzare. Nu știm dacă îl va lua cineva, dacă v-a mai funcționa.

Cea mai apropiată pensiune de mânăstire este la peste 2 km distanță, dar nu mai are același farmec. Seara nu ne permitem să ne plimbăm până la mânăstire sau până la izvor, așa cum făceam în anii trecuți.

Un alt mare deficit al zonei, pe care l-am resimțit în acest an, fiind însoțiți de tata, a fost lipsa unui restaurant. Dacă în toți acești ani noi doi ne-am descurcat doar cu salate, acum tata simte nevoia măcar a unui prânz cald.

Ieri, fiind abia ajunși, ne-am interesat la pensiunea de lângă noi dacă restaurantul e funcțional și pentru exterior. Ni s-a spus de la recepție că da, fiind invitați să venim oricând poftim. Astăzi, coborând de la Agapia veche, am ajuns la cazare și l-am luat pe tata să îl duc la prânz. Cum am intrat în curte ne-a luat o ospătară că nu au personal la bucătărie și că ne poftește afară. Mi-a picat fața. Singura variantă mai apropiată și care știam ca funcționează sigur a fost Pensiunea Văratec.  Am urcat în mașină, am luat-o prin Filioara, pentru că drumul prin pădure e mai fain dar e închis circulației fiind rupt în multe locur, iar în 15 minute eram acolo. Am mâncat câte o ciorba de hribi, deliciul și specificul restaurantului, a zonei.

Ca urmare, sper ca într-un viitor apropiat să se reabiliteze hotelul Brd, să fie repus pe picioare și restaurantul, astfel încât atunci când vii de la o drumeție să poți servi o masă caldă dacă simți nevoia, sau chiar să ai unde poposi o noapte, dacă vrei să rămâi aproape de atmosfera monahală.

Agapia e locul unde te poți reconecta cu natura, cu rădăcinile simplității și frumosului, fără semnal la telefon, fără internet, doar tu și Dumnezeu.

Mânăstirea Agapia Veche

Un mic-dejun sățios

 Un altfel de pateu

Diminețile sunt mereu o provocare. Întrucât am mai bine de jumătate de an de când nu mai consum lactate și produse de gen, e mai dificil, dar nu imposibil.

În vara trecută am umplut congelatorul cu fasole păstăi (deja opărite, doar să le dai o formă finală).

Vorbind cu mama soțului și spunându-i că nu mai știu ce să pregătesc, iar congelatorul e plin de fasole păstăi, a venit cu o idee genială: pateu de fasole păstăi.

Astăzi am avut timp și am experimentat. Nu aveam o rețetă anume, uitasem ce îmi recomandase dânsa telefonic (discuția fiind cu 3 zile în urmă) așa încât am frunzărit niște rețete pe net. Multe din ele implicau și minim un ou, sau maioneză. Cum suntem în perioada postului am zis că am să găsesc o altă variantă, în funcție de ce o să mă inspire conținutul frigiderului. De menționat că adesea am frigiderul (cel puțin lădițele de jos) plin cu diverse legume și verdețuri.

Astfel, aseară am scos la dezghețat 3 punguțe (nu aș ști să vă zic gramajul că nu am cântărit, dar suficient cât să se umple robotul ochi), dimineață am luat o legătură bună de leurdă proaspătă, am spart vreo 10 nuci și am asezonat cu diverse condimente. Am o grămadă de condimente în casă, iar în funcție de inspirația momentului adaug diverse. Am pus și o lingură de tahini, dar și ulei de măsline ochiometric, atât cât să îi dea o consistență păstoasă. La final am stors jumătate de lămâie și am mai mixat-o un pic.

Astfel, în circa 20 minute aveam un mic dejun sățios și gustos, plus o nouă rețetă pentru micul dejun. 

Alături de o salată proaspătă, sau câteva roșii proaspăt tăiate, ori pentru cine dorește o felie de pâine prăjită, indiferent de variantă aleasă, este gustos și sățios.

Leurda e primul semn al primăverii și a pădurilor care încep să se dezmorțească din iernat. Se recomandă să o consumăm în prima etapă, până să dea florile și tija de mijloc, pentru că ulterior se mai pierd din proprietăți. 

Mie îmi place mult pentru că aduce la gust cu usturoiul dar e mai soft ca și asprime, iar aroma e un pic mai diferită. De aceea o folosesc și în salatele de primăvară. 

Se spune că are multe beneficii la nivelul sistemului circulator. 

Leurda stimulează capacitatea de memorare, combate momentele de lapsus, amneziile, insomniile, ameţelile de dimineaţă, stările depresive, tensiunea la nivelul capului şi stările de anxietate şi de nelinişte.

Leurda curăţă rinichii şi vezica urinară, favorizează urinarea şi elimină excesul de acid uric, foarte dăunător la bolnavii de gută. 

Are efecte în diaree acută şi cronică, dizenterie, indigestii, insuficienţă biliară, colici abdominale, balonări. 

Prin efectul depurativ, leurda ajută cu succes la eliminarea paraziţilor intestinali, fiind eficientă şi în tratarea sclerodermiei, psoriazisului, acneei şi în general a bolilor de piele care apar pe fondul intoxicării organismului. 

(sursa:https://www.dcnews.ro/leurda-beneficii-miraculoase-remediul-natural-al-primaverii_584353.html) 

Pentru mai multe informații puteți să vă uitați pe internet.